ÎN VREMEA ACEEA
în vremea aceea
din patru părți se ridicau lucrători cu ziua
și ceata lor umplea ulițele toate
și-n vacarmul amețitor zidarii din cetate
alegeau câte trei care să urce pe golgota
cu crucile-n spate
alegerea însă era mereu cea greșită
pentru că biciul cu care-i însemnau
lovea întotdeauna pe cel care stătea
și-și așteptau rândul
fără-a fi greșit nici cel puțin cu gândul
fără-a se fi lăsat dus în ispită
doi au plecat înainte și nu se știe cum au ajuns
acolo sus
al treielea care avea crucea cea mai grea
și-abia o putea duce și tot cădea sub ea
era huiduit și nu i se știa altă vină
înafara aurei lui de lumină
în vremea aceea
minunile erau ca fructele coapte
împărțite celor care cereau binecuvântări
așa că orbii-au început să vadă până departe
ologii puteau de acuma străbate
prăfuitele ulițe aducând osanale
glorioasei salvări
și totuși
mulțimea n-a strigat atunci numele lui
pentru-al salva
și sudori de sânge curgeau pe chipul omului
în încordarea-i grea
dar n-a lăsat peste lume blesteme regele sărac
ci se ruga
iartă-i Doamne că nu știu ce fac
———————————