Interesul deosebit pentru rugăciunea cea mai populară rostită în seara de ajun de IOM KIPUR (Ziua Ispășirii) m-a îndemnat să răsfoiesc numeroase cărți,să dau citire filelor îngălbenite în care centrul cercetărilor textului își are importanța și greutatea cuvenită. Ceea ce a trezit un interes aparte –este acea melodie care însoțește textul, melodie de o rară frumusețe și de o vastă popularitate. Indiferent dacă e rostită de așkenazi, sfaradimi firul muzical, rămînînd constant, doar prelucrarea pentru instrumentele de coardă și suflători, se diferă întru cîtva. Solistul(a) prin interpretarea dată ne emoționează, chiar dacă melodia o ascultăm într-o zi obișnuită și nu în acea atmosferă sublimă a AJUNULUI de IOM KIPUR (Zilei Ispășirii). Firul melodic este păstrat de-a lungul generațiilor, indiferent de solist, sau acompaniamentul muzical, indiferent dacă acompaniamentul e a unui singur instrument precum pianul sau a unei formații orchestrale. Îmi permit să citez doar un scurt fragment din textul respectiv: ,,Toate făgăduielile, solemne, afurisenii, suferința lipsurilor, smereniile și juruințele sub orice nume, asemenea și toate jurămintele,pe care le voi fi făgăduit-jurat, proscris și renunțat din această zi de Kipur pînă la ziua de Kipur pe care, spre binele nostru, o așteptăm de acestea toate ne căim acum, fie ele toate deslegate, fără valoare, fără obligație, ridicate și anulate, fără îndatorire și fără existență, (trad.dr.M.Thenen). Firul melodic își are originalitatea sa ,genialitatea marelui compozitor MAX BRUCH (n.6 ian.1838 și m.1920). A fost dirijor al Orcestrei Filarmonice din Liverpool.Printr creațiile sale remarcăm: Opere simfonice, Partituri pentru voce și orchestră; compoziții pentru vioară; comp.pentru Cello și orchestră. Deasemeni compozitorului i se datorează melodia care a străbătut meleaguri și aproape de 200 de ani ,,KOL NIDREI,, -Glasul Pribegiei.
Aruncînd o privire retrospectivă,filele istoriei muzicii ne vor purta spre sec.XIX- respectiv a anilor 1880 cînd a fost audiată în Premieră la Liverpool-Anglia și peste un an (1881) publicată la Berlin .Bruch ,la început a compus o partitură pentru cvartet pe tema ,,Pribegiei,, Ea a fost adaptată de muzicianul IDELSHON. Pe data de 4 decembrie 1889 ,compozitorul a scris o scrisoare muzicologului Eduard Birenbaum în care-i descrie motivația compoziției sale și instrumentele pe care le-a abordat.De altfel ,Bruch a cunoscut textul rugăciunii respective prin intermediul familiei Lichtenstein ,cu care se împrietenise.El însuși declară,, cu toate că sunt protestant ,ca artist am fost atras puternic de text ,iar melodia caut să o răspîndesc cu bucurie -alcătuind diverse prelucrări.Încă din tinerețe –am învățat diverse versuri populare a naționalităților .Caut să le înprospătez melodiile ,pe cît posibil. Melodia,în fapt s-a născut din cîntecele populare de odinioară. În acest fel am învățat și unele melodii etnice evreiești. Compozitorul Bruch i-a dedicat-o prietenului său ROBERT HAUZMAN –celebrul cantor al vremii și bun prieten cu marele compozitor. În fond compoziția lui Bruch este o prelucrare adaptată după Bethowen.La început partitura a fost scrisă pentru un cvartet în care Cello conduce firul muzical iar Harpa întregește armonia melodiei. Solistul, respectiv cantorul susține –dă viață textului religios. Muzicologul Idelsohn a fost primul care a răspîndit cunoscuta melodie, care însoțește textul Col ,,Nidre,,în 1929. Orchestrația compozitorului întregește ,dînd textului o înălțare spirituală,specifică momentului dovedind prin aceasta pe lîngă o artă muzicală frumoasă,un moment de înălțare deosebită.De altfel, însuși compozitorul Bruch a menționat în una din scrisori: Am văzut în textul ,,Col Nidrei,, nu numai un prilej de compoziție ci, o prelucrare artistică a unei melodii populare! Din punctul său de vedere compozițional, Bruck a declart ,,e o prelucrare a unui cîntec popular european,,.Mi-a prezentat un interes deosebit și de aceea am pus accentul pe vocea solistului și prelucrarea melodiei deosebit de muzicală,,. În fond este un cîntec popular evreiesc, emoționant și elegant. Textul fiind ,,plîngerea,, celor din Babilon. Cît despre melodiile populare evreiești, M.Bruck a declarat ,,le-am învățat de la prietenii din Berlin ,din societate acestor compozitori .Printre aceștea amintesc pe Emil Kampauser ,pe care la cunoscut în anii 1882.Lichtenstein-cantorul amintit mai sus era în acele vremi-cantorul central din Berlin și prieten al muzicienilor creștini din acea perioadă. M.Bruck i-a prezentat lui Lichtenstein o seamă de culegeri de melodii populare evreiești. Un al prieten a cantorului semnalat a fost și compozitorul german Karl Lau care a compus ,,Cîntecul Solomonis ,,pe o melodie a lui Lichtenstein. Dintre melodiile compuse de-a lungul anilor pentru KOL Nidre, e demn de menționat și unele a compozitorului Aizic Natnes pe un text a Lordului Byron. Textul Kol Nidre a fost punctul de inspirație și a altor compozitori precum M.Labendowski, muzicianul S.Angelelender care peste ani a cunoscut o prelucrare a lui Solomon Sulițer.
———————–
Dr. Paul Leibovici
Rehovat, Israel
24 septembrie 2020