Clipa mea de lumină
opreşte secunda, împiedică-mi drumul,
închide-mă-n zâmbet şi fă-mă senin,
dospeşte-mi în minte dorinţa păgână
luminii din tine de-acum să mă-nchin.
îmi sângeră paşii cu maci pe cărare
şi-n suflet catarge se leagănă-n vânt
învaţă-mă gândul ce-ţi cântă în suflet
doar tu să îmi pară că-mi eşti pe pământ,
să-mi pară că lumea-mi începe cu tine,
să-mi pară sfârşită când nu te găsesc.
o rană mi-e zâmbetul când nu-mi eşti aproape
si nici să respir parcă nu îndrăznesc!
e ceasul incert într-o viaţă fragilă,
opreşte secunda si fă-mă destin!
în carne-mi stă semnul atingerii tale,
clepsidra se-ntoarce să moară puţin,
noi doi vindecăm infinitul de dogmă
când tot înflorim anotimpuri târzii.
închide-mă-n zâmbet şi-n ţipătul ierbii
ce-ţi strigă cărarea pe care-ai să vii,
că fără să vreau, clipa mea de lumină
cu tine-nfloreşte, cu tine-i deplină.
––––––––––
Nina TĂRCHILĂ
Timișoara
11 mai, 2018