Nina TĂRCHILĂ: Cântec de uitare

Cântec de uitare

îţi scriu cu gânduri ultimul răvaş.
miroase-a smalţuri noaptea şi-a uitare –
în ceas pentru iertări care n-au fost
nu vreau răspuns la nicio întrebare.
mă scutur doar de tine şi te şterg
din toate hărţile geografiei mele –
îmi dau deoparte măştile durerii
şi mângâierea ta, mi-o scot din piele.
cioburi de glas îmi mai rănesc auzul,
mirosul ţi-l mai ştiu în respirare,
dar în bătaia inimii nu-ncapi –
e-o pace tristă-n clipa de iertare.
neliniştile-mi despletite-adorm
pe-un colţ de viscol tandru ce-a durut.
marginea mea de lume-ai fost o vreme
şi-acum într-o uitare-ai încăput.