Atu
Un înger m-a atins cu-aripa
Și mi-a lăsat în păr argint…
Un înger ca un alb iaccint
Mi-a răstignit pe pleoapă clipa.
Un înger zâmbetu-i, cunună,
Mi-a dăruit și a plecat…
Un înger este vinovat
Că viselor plătesc arvună.
Un înger zinic mă colindă
Răpindu-mi linistea ce-avui…
Arzânde ruguri, ochii lui
Îmi sunt a chipului oglindă.
Un înger este-al meu atu…
Iubito, îngerul ești tu!
Dragoste fără frontiere
Te voi iubi si dincolo de porți,
Nu-mi va fi gard, nici zid bătrâna moarte
Nici neiubirea ta nu ne-ar desparte…
Te-am câștigat la zar avarei sorți.
Te voi iubi și dincolo de timp,
Nu sunt armate granițe să-mi puie…
Icoana ta îmi e bătută-n cuie
Pe inimă, de zeii din Olimp.
Te voi iubi chiar dacă eșafod
M-ar aștepta la capătul de drum…
Și ieri…si azi… Te voi iubi postum;
Esti spicul ce în mine-aduce rod.
Ești verbul ce mereu îl voi rosti
La timpul viitor… Te voi iubi!
Petec de moarte
Viața este fila dintr-o carte
Pe care zilnic scriem un cuvânt.
O cursă alergată pe Pământ,
Este un petec colorat de moarte.
E viața zbor, spre absolut tânjind,
Din când în când anevoios târâș…
În fiecare seară e pârâș
Deși în zorii zilei e colind.
Un râu ce curge liniștit spre mare
Dar fericirea uneori inundă…
Purtând vârtej în liniștita undă,
E altceva decât ceea ce pare.
O filă scrisă în a vieții carte,
Viața, petec colorat de moarte.
–––––––––
Nicu GAVRILOVICI
17 aprilie, 2018