Poemul
Poemul este horă de cuvinte
rotindu-se vârtej în cerul gurii,
siren-ademenindu-ne cu nurii
vocalelor ce sunt candele sfinte
feeric luminând în vers, cuvântul,
icoană înrămată-n amintire…
Poemul este focul din iubire
care aprinde-n lung și-n lat Pământul.
Este izvor de apă cristalină
și pâinea aburindă de pe masă,
e firul ierbii înclinat sub coasă,
e zori de zi împrăștiind lumină.
Poemul e puterea ce subjugă,
e sabie de foc pe-o coală albă,
din litere fiindu-i minții salbă
poemul e genunchi plecat în rugă…
———————–—————–
Nicu GAVRILOVICI
3 martie 2019