CONVALESCENȚĂ
Șaman ce cumpără tristeți, potcoavă prinsă-ntre săgeți, unde-ai ascuns lumina?
Pașii târâți de doi desculți, ce cred c-au fost cândva adulți, își înfrunzesc ruina…
În ce monede te plătesc acei ce-ți spun că te iubesc, de legi cu beznă norii?
Și cărui zeu crezi să-i slujești, când toate cele pământești le simt doar muritorii?
Tomnează iarna-n primăveri, prezentul nu-i decât un ieri cărunt de-atâta vină,
E-un veșnic anotimp pierdut în care surzii ne-au vândut pe-un plâns de ocarină.
Cu ierburi smulse din Prier, sting crud de lacrimă-n rever și-ți scriu cu verde cretă,
În cuibul plin de amintiri, mă strânge-n penele-i subțiri un țipăt de egretă.
Scot fluturi albi din crisalide, amestec vreo trei perseide și-ți fac azime coapte,
Să-ți fie puls în artimii și verb în glasuri de copii…eu plec să mă fac noapte.
——————————–
Nicoleta GORDON (Many)
19 aprilie 2019