Hoţii de suflete
Din spiritul tău misogin
curg nopţile violate inconştiet
şi nimic nu poate fi mai carnivor
decât prada fragedă fără ajutor.
Cum poate ucide sălbăticia chipul uman
cu interiorul nestăpânit, animalic
ce lasă un gust amar
neiubit nici de demoni!
Ei se amestecă printre noi
ca hoţi de suflete.
dispar apoi cu măşcări joviale
şi aşteaptă ocazia nefericită.
Totuşi au acel sentimentul ciudat
de ulcior ce nu merge de multe ori la fântână.
———————–—————–
Nicolae VĂLĂREANU SÂRBU
16 octombrie, 2018