CUPRINDEMĂ-N VISARE
Cuprindemă-n visare în noaptea care vine
Și hai cu mine-alături să ne întoarcem iar,
În vraja tinereții, unde-i atât de bine
Și unde-am stat o clipă din timpul milenar.
Îmi uită astă lume perversă, mincinoasă
Și hai în vremea ceea curată și smerită,
Să ne trăim clipita aceea norocoasă
Cum ale noastre simțuri, îmi vor a fi trăită.
Vom fi Adamii lumii în vremuri de-nceputuri,
Doar noi în Raiul care cu grijă l-am făcut,
Iubire doară fi-va pe aste-ntinse luturi,
În care-atunci o vreme și noi am încăput.
*
Te-aștept iubire veche, de-apururi neuitată,
Să mă îmbii în noapte cu-al tinereții timp,
Ne vom lua de mână și-om merge înc-odată
În Raiul clipei care, ți-a pus pe frunte nimb.
Sub umbră de-ntuneric, în noaptea nedormită,
Cea lună maiestoasă va trece peste lume,
Bătăile de inimi și vorba-abia șoptită
Ne îndulci-va vraja clipitelor nebune.
**
În vatră, spuza vremii va mai luci odată
Înfiorându-mi noaptea în scânteieri divine,
In candelă feștilă, va tremura smerită,
Așa cum mai făcut-a în vremile de bine.
Și ce dacă el, timpul, ne-a-mpovărat de-acuma
Cu anii care-n spate s-au adunat prea mulți,
Închide dară ochii și roagă-te ca luna
Să mi te ducă-n taină, în anii ceia vruți.
Mereu acolo fi-voim în legănări de vise,
Ca-n strânsă-mbrățișare să fim ca-n paradis,
Ne vom petrece noapte, iar zorile prelinse
Ne vor găsi de-acuma cu visul iară stins.
———————————–
Mircea Dorin ISTRATE
Târgu Mureș
24 iulie 2020