Moștenirea de la mine!
Ce efemera-mi pare fericirea,
Și-o lege mare-i viața tuturor.
Atotputernica e doar ,iubirea
Sub zarea albastră totu-i trecător.
Deșertăciunea lumii ni -se’ arată
Atunci când viața noastră e’o simțire
Când vântul stinge lumânarea -n vatră
Când sufletul se-ndreaptă spre pieire.
Când viața-i guvernată de gândire
Simțirea nefiind în libertate ,
Destinul omenirii pierdut din calea firii
Când sentimentele umane, au fost uitate .
Din mii de întrebări ce mă frământă
Îmi limpezesc în suflet și în minte
Trecut și zbuciume, ce nu cuvântă
Doar bunătatea și iubirea mea fierbinte
Îți las drept moștenire de la mine.
Un vast ocean cu clipe de simțire.
Să-ți amintești cu drag și prețuire
De-a mea făptura plină de iubire.
——————————-
Mia UNGUREANU
12 martie 2019