Cum aș putea?
Cum aș putea să mă dezleg de tine,
Când obsesiv, mă urmărești prin vers,
Și îmi croiești o haină ce nu-mi vine,
Falsând prin viața mea și univers?
Cum aș putea, fiindcă te-afunzi în noapte,
Intrând în visul meu fără permis,
Și-n locul meu te duci tot mai departe,
Iar dimineața nu mai ieși din vis?
Cum aș putea să te desprind de mine,
Căci gândurile tale-mi aparțin,
Mi le-ai furat și-aș vrea să se termine,
Și pentru prima dată te previn!
Am incercat, ți-am spus-o cu privirea,
Să te oprești, că drumu-i ireal,
Din viața mea vreau să-ți găsești ieșirea,
Să te strecori cum ai intrat, banal!
Cum aș putea, căci vine iarăși noaptea,
Te văd iar furișându-te în vis,
O, cum aș vrea, să-mi țină mie partea,
Și să îți spună că nu e permis!
———————————–
Marilena Ion CRISTEA
Ploiești
Noiembrie 2019