Ne ninge pe gânduri
ne ninge pe fețe
topind fulgi ștrengari
pe care căldura iubirii…
îi transformă unul câte unul
în rouă de dragoste infinită
Înfiorând suflete !
Îi prind în palmă…
și aș vrea să rămână
pe veci printre noi!
Să ne danseze-n valsuri
calde de viori !
Să ne iubim topindu-i
Cu dăruirea focului din noi…
adormind vlăguiți visând amor!
Ș-apoi…să treacă anii
găsindu -ne îmbrățișați…
iar viața să ne ningă
cu fulgi pe la tâmple…
Cu fulgi de zăpadă-nmănunchiați
în bulgărul iubirii eterne !
ȘI VA VENII O ZI
Și va venii o zi…
Când pașii sã -mi cãlãtoreascã
Prin visu-ți tandru de iubire…
Sorbind din roua -ți de pe buze
Nectarul dulce al fericirii !
Cu mîna caldã sã cãlãtorești…
Peste cãrãri de mult uitate…
Și de pe margini sã culegi
Petalele împrãștiate !
Sã le aduni într-un buchet,
De sentimente de iubire
Și sã le strângi cu drag la piept
Ca sã dureze-n veșnicie !
–––––––––––-
Mariana Zorița TURDA