Versuri dintr-o cutie,
cu zeci de ani în urmă,
ca legămât de vise,
stă demnă-n armonie:
o poză din cutie,
l-altarul infinit,
un zâmbet inedit,
născut prin feerie…
De tocă-ncoronată
și multe alte panglici,
în amintiri și-n suflet,
păstrate c-altădată;
pășim tot mai departe,
privind oglinda-n ochii
copiilor din preajmă,
aproape-n zi și noapte…
Pășim spre idealuri,
redescoperindu-ne,
trăind, spre amintire,
pășim printre-alte valuri;
prin viață și prin soartă,
noi trecem și zâmbim,
chiar de am fi căzuți,
sau vii, la rai, în poartă…
Zâmbim și lăcrimăm,
plângem și rezâmbim,
vorbim și ne iertăm,
iubindu-ne, purtăm
a dragostei unire,
a inimii destin,
mai dulce, ori pelin,
să fim în fericire.
Vibrați spre infinituri,
cătându-vă-n viață
destinul și esența,
din soare sau din vânturi!
Din riduri v-adunați,
zîmbind, o bucurie,
trudind, o faptă bună,
…Fiți veșnic luminați…
———————————-
Mariana POPAN
Baia Mare
Octombrie 2019