Printre valurile mării,
Printre sunetele mii
De-albatroși și pescăruși,
Îmbinate cu copii…
Fără ofilirea frunzei,
Cu a soarelui căldură,
Am vorbit și azi cu cerul,
Privind urma-n bătătură:
Cu o rază am prmit
Caldul său salut senin.
Cu-alta am vorbit de timpul
Toamnei, anotimp divin.
”Divin”? -Da, divin. De ce?
Pentru că e pur și este
Mai real ca vorba-n van,
Precum fapta din poveste!
Habar n-am, cum ce-a făcut,
De s-a complotat cu solul,
De-a știut să-mi povestească
Multe clipe-n SI-BE MOLUL.
Cu-ale curcubeului nuanțe
A-ndrăznit să se îmbrace.
Sî mă mir că e firesc
Cerul, lumea s-o împace?
Dumnezeu e-n ceruri multe.
Noi, un singur Dumnezeu.
Câte-ar vrea lumea s-asculte,
Cerul va spune mereu:
– Cât ai dat, primești atât;
Cum ai fost, vei fi și-acum;
Ce dorești să fii oricând,
Este drumul vieții-ți, bun.
Nu căta să fii oricând
Ceea ce nu ești nicăieri!
Tu rămâi doar OM și-atunci
Când treci clipe prin plăceri!!
———————————-
Mariana POPAN
Baia Mare
2 septembrie 2019