MAGIC DORUL
În albul luminii se înveșmântă încet zorii
Din întunericul nopții se destramă lin norii,
Bucurii privirii senine mi se deschid ușor
Iar în suflet simt frenetic un neînțeles dor.
Din somn se trezesc gingașe florile înrourate
Mângâiate de razele de soare mult așteptate,
Natura vibrează la frumusețea unei zilei senine
Fluturii albi valsează bătând din aripioarele fine.
Las libertate gândului să se piardă în visare
O lacrimă dulce pe nesimțite sub pleoapă apare,
Deschid fereastră inimii însetată de dorințe aprinse
Cu mâinile împreunate o ruga înalt pentru a fi atinse.
Între vise și șoapte dulce este mângâierea iubirii
O simte trupul ce vibrează după magică lege a firii,
În culori de curcubeu se înveșmântă grațios cerul
Iar lacrima minții plăsmuiește din senin magic dorul.
——————————-
Maria HOTEA
17 martie 2019