Maria FILIPOIU: Sfântul Nicolae în legende și minuni

„Dăruind, vei dobândi” – Nicolae Steinhardt           

 

     Ajungând la Templul Sfinților, m-am furișat pe culoarul timpului, i-am căutat mecanismul de funcționare și m-am agățat de o roată veche cât vârsta lui. Am început a o învârti invers acelor de ceasornic și m-a oprit la o chilie antică, pe a cărei ușă era încrustat un scris chirilic:

  „Sfântul Nicolae din Mira (15 martie 270-6 decembrie 343) – patronul marinarilor, negustorilor, arcașilor, femeilor și copiilor.

Intră, creștine!” – încheia mesajul pentru pelerini.

  Am conștientizat că ajunsesem chiar în locul spre care pornisem încă din copilărie pe firul legendei – Sfântul Nicolae, episcop creștin de Bari, numit în tradiția populară – Moș Nicolae, nume atribuit după vârsta venerabilă de pământean.

  Ușa era deschisă, așa că, am lăsat sfiala în pragul lăcașului și am intrat, parcă purtată de vreun spirit, plutind fără a-mi simți greutatea corporală. Zărind un papirus pe o masă ca cea din altarul parohiei „Sfântul Nicolae” din Văvăluci – Bozioru – Buzău (satul meu natal, cu hramul Sfântului), am reușit să descifrez cine era Moș Nicolae, pe care l-am așteptat în fiecare an, până acum.

    „Cunoscut și sub numele de Sfântul Nicolae din Bari, fost episcop creștin al orașului antic Mira (Asia Mică), este sfântul recunoscut pentru darurile secrete, fiindu-i atribuite cele mai multe și minunate legende. Născut din părinți creștini, Sfântul a intrat în conștiința publică pentru darurile pe care le făcea spre păstrarea dreptei credințe. După moartea părinților, Nicolae și-a împărțit întreaga moștenire săracilor, devenind ocrotitorul bătrânilor, celor nedreptățiți și al nevoiașilor, supranumit „Nicolae Minunatul” și  „Făcătorul de minuni”. 

După întoarcerea cu binecuvântare de la Locurile Sfinte, unde se rugase îndelung, s-a retras la o mânăstire și în timp ce se ruga a auzit glasul lui Dumnezeu: 

    Nicolae, să intri în slujba poporului, pentru ca prin tine să se preamărească numele Meu! 

Auzind acestea, Nicolae s-a dus în cetatea din Mira, unde nu era cunoscut de nimeni, dar după trecerea la cele veșnice a arhiereului din Mira, a fost propus ca arhiepiscop. La început a refuzat, însă Mântuitorul i S-a arătat în vis, dăruindu-i Evanghelia și îndemnând-ul să primească noua demnitate. Pentru această vedenie, Sfântul este reprezentat în iconografie cu o carte la piept.

   Cele mai multe relatări ale vieții sale au fost scrise după moartea sa, multe devenind legende, ca cea prin care a salvat trei fete, care erau forțate de tatăl lor (văduv și sărac) să se prostitueze, aducând la fereastra fiecăreia, când deveneau adulte, câte un sac de bani să le poată plăti zestrea. Alte legende povestesc despre el, că a calmat o furtună pe mare și a salvat trei soldați nevinovați de la decapitare.

Pentru propovăduirea credinței a fost persecutat și aruncat în închisoare de împăratul Dioclețian, dar a fost eliberat de Constantin cel Mare. La aproape 200 de ani de la moartea sa, a fost construită – Biserica Sfântul Nicolae din Mira – pe locul unde a slujit ca episcop, fiindu-i aduse moaștele într-un sarcofag și depuse în lăcaș, iar în 1087 i-au fost duse în orașul natal – Basilica di San Nicola. Rămășițe din moaștele Sfântului, care emană mir cu proprietăți miraculoase, au fost duse în mari orașe din Răsărit, fiind adoptat ca patron al locașurilor de cult. Mâna dreaptă din moaștele Sfântului Nicolae, primită de Mihai Viteazul ca răsplată pentru meritele sale în războiul cu musulmanii, chiar de la cardinalul din Bari, în jurul anului 1600, a fost donată Bisericii Sfântul Gheorghe Nou din București.”

    În Viețile Sfinților sunt consemnate minunile Sfântului Nicolae.

    Minuni ale Sfântului Ierarh Nicolae 

     Sfântul Nicolae, mișcat de sfânta datorie, a hotărât să călătorească la Locurile Sfinte, spre închinare, dar în timpul călătoriei pe mare a izbucnit o furtună cumplită. Echipajul ambarcațiunii a pierdut controlul și toți călătorii erau disperați că se vor îneca. Nicolae a îngenuncheat și s-a rugat cu stăruință lui Dumnezeu, iar minunea s-a întâmplat. Marea s-a liniștit, însă marinarul care era la catarg a căzut pe punte ca mort. La rugăciunile puternice ale Sfântului Nicolae, marinarul a revenit la viață, ca și cum s-ar fi trezit dintr-un somn adânc.

***

   Trei oameni din Lichia, care urmau să fie decapitați pentru calomniere pe nedrept, l-au chemat în rugăciune pe Sfântul Nicolae, iar acesta s-a arătat în vis împăratului Constantin, cerându-i să-i elibereze pe cei trei condamnați. În urma visului, împăratul i-a eliberat. Prin această vedenie i-a izbăvit Sfântul pe cei trei inculpați fără vină.

  ***

  În Constantinopol trăia un creștin evlavios, care trebuia să plece într-o călătorie pe mare. A mers mai întâi la Biserica Sfântului Nicolae și s-a rugat Părintelui Ierarh pentru a-l feri de pericole. Și-a luat rămas bun de la rude și a urcat pe corabia ce urma să plece. În largul mării, când s-au dus marinarii să întoarcă pânzele din cauza vântului, ieșind să dea o mână de ajutor, a alunecat de pe punte și a căzut în apă și a fost tras de curenți în adâncul mării. Și-a amintit îndată de Sfântul Nicolae și a zis: Ajută-mă, Sfinte Nicolae! 

Apoi a căzut în inconștiență și s-a trezit pe patul casei, unde a fost adus de marinarii care îl recuperase ca pe un cadavru din apele învolburate.

Pentru că minunea Sfântului Nicolae l-a trezit la viață, acel creștin se ducea în fiecare zi la biserică, spre slavă și închinare, strigând:

  Mare ești Dumnezeule și minunate sunt lucrurile Tale!

De atunci, Sfântul Nicolae a devenit ocrotitorul marinarilor și călătorilor pe apă.

  ***

   Multe și însemnate sunt minunile Sfântului Ierarh Nicolae, ca niște daruri divine.  În dar las și eu – un pelerin pe Calea Luminii, acest istoric al legendarului Sfânt legendar: Nicolae din Mira – Nicolae Minunatul, sărbătorit sub numele de: Nikolaus (Germania), Sinterklaas – Santa Claus (Belgia), și Kleeschen (Luxemburg), Moș Nicolae sau Sân-Nicoară (România).

În România și în Țările de Jos, sărbătoarea lui Moș Crăciun a înlocuit-o pe cea a Sfântului Nicolae, devenind și aceasta – oportunitate comercială de a face cadouri copiilor și celor nevoiași.

În noaptea de 5 spre 6 decembrie, copiii obișnuiesc să lase ghetele lustruite în fața ușii, sperând că vor primi cadouri în ele, dar cei care n-au fost cuminți, găsesc și o nuielușă lângă dulciuri și fructe. Mai dificil este pentru părinții copiilor, care trebuie să alimenteze contul bancar, fiind mesagerii sfântului darnic – Moș Nicolae.

         Copii vor ghete pline 

         De la Moșul Nicolae, 

         Dar Sfântul la părinți vine, 

         Din cont, cifrele să taie.  

    

Eu nu mai sper la vreun cadou, de când am rămas și fără ghete:

       Să primesc un dar minunat 

       Mi-am pus ghetele la ușă, 

       Dar moș ori babă le-a furat 

       Și-n loc am găsit… cenușă. 

   Închei pelerinajul sufletului meu la locurile pe care Sfântul Nicolae L-a preamărit pe Dumnezeu și a devenit legendar pentru mărinimia sa, cu bucuria darului oferit, mult mai înălțătoare decât bucuria de-a primi un dar, urând sănătate și biruință prin credință în toată viața pământească, asemeni Sfântului Ierarh Nicolae, celor botezați cu numele lui sau derivate din acesta: Nicolae, Nicoleta, Niculina… 

           La sărmani să dăruiești

           Ce ți-ar plăcea să primești, 

           Sufletul să ți-l hrănești, 

           Când spre Rai călătorești!

   La mulți ani binecuvântați!

——————————-

Maria FILIPOIU

6 Decembrie 2020

Lasă un răspuns