Tradiția postului din ziua de 5 ianuarie vine din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregateau prin post și rugăciune timp de 40 de zile să primească botezul în seara acestei zile. Dupa ce primeau botezul, puteau să participe pentru prima dată la liturghia credincioșilor și sa se împărtășească.
În aceste vremuri (deceniile II-III din mileniului III), creștinii postesc în această zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfințită – Agheasma Mare. În perioada următoare Bobotezei, creștinii ortodocși sunt sfătuiți de preoți sa guste pe nemancate din Agheasma Mare timp de 8 zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), pana la 14 ianuarie (Odovania praznicului Bobotezei).
Primesc dezlegare de la dugovnic, pentru a primi Agheasma Mare, creștinii care au fost opriți de la Sfânta Împărtășanie, precizând că Agheasma Mare nu o poate înlocui. Despre duhovnicii care opresc pe unii credincioși să ia Agheasma Mare, Sfântul Sava spune: „Aceștia nu fac bine, pentru că prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfințirea lumii și a întregii făpturi… Deci de unde este socotința acestora pentru ca să nu guste apa aceasta, deoarece trebuie să știm că nu pentru aceasta Apă este necurăția în noi, ci devenim necurati prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi ca să ne curățim de acestea, bem fară de îndoială Sfânta Apă”.
Cu Agheasma Mare se stropesc casele credincioșilor, locuitorii acestora, fântânile lor sau fântâna satului, crucile și troițele, clopotnițele, bisericile și icoanele, veșmintele și vasele liturgice în Ajunul Bobotezei, cântând Troparul Praznicului. În casele credincioșilor, agheasma se păstrează la loc de cinste, în vase curate și din care se gustă pe nemâncate în zilele de post și ajunare de peste an. Potrivit învățătutii Sfinților Părinți – „Firea apei celei sfinte este ca să spele și trupul și sufletul, prin sfințire să-l înnoiască și să-l facă fiu al lui Dumnezeu”.
În cadrul slujbei de sfințire a apei, în care este citită Evanghelia cu Botezul Domnului, iar după ectenia mare se rostește rugăciunea de sfințire a apei, compusă de Sfântul Sofronie al Ierusalimului, adresata Sfintei Treimi: „Treime mai presus de fire…”
Preotul slujitor Îl invocă de trei ori pe Sfântul Duh, pentru sfințirea apei:
„Tu Însuți, dar, Iubitorului de oameni, Împărate, vino și acum prin Pogorârea Sfântului Tău Duh și sfințește apa aceasta” și binecuvântează de fiecare dată apa cu mâna, afundând-o sub semnul Sfintei Cruci în vasele cu apă. Apoi rostește formula de invocare a Sfântului Duh: „Însuți și acum, Stăpâne, sfințește apa aceasta, cu Duhul Tău cel Sfânt„, tot de trei ori binecuvântând apa cu mâna.
La finalul slujbei, preotul slujitor afundă de trei ori crucea și busuiocul în apă, cântând:
„Troparul Praznicului:
În Iordan botezandu-Te Tu Doamne,
închinarea Treimii s-a arătat;
că glasul Părintelui a mărturisit Ție,
Fiu iubit pe Tine numindu-Te;
și Duhul în chip de Porumbel a adeverit
închinarea Cuvântului.
Cel Ce Te-ai arătat, Hristoase-Dumnezeule,
și lumea ai luminat, mărire Ție! “
În Ajun de Bobotează, apele sunt sfințite, iar cu Agheasmă, sufletele sunt primenite.
5.01 – Ajunul Bobotezii (Botezul Domnului sau Dumnezeiasca Arătare)
HARUL DE BOBOTEAZĂ
În ziua de Bobotează,
Cu Harul sfânt în busuioc,
Preoți binecuvântează
Case, oameni și orice loc.
Apa care e sfințită
Cu Duh Sfânt, la Bobotează,
În vase e împărțită
La creștini, spre bună-pază.
Duhovnici din poartă-n poartă
Colindă cu botezatul,
Că în agheasmă curată
S-a botezat Împăratul.
Botezându-Se în Iordan,
Cu Tatăl, Fiul și Duh Sfânt,
Sfințește început de an,
Spre bună pace pe Pâmânt.
Prin obicei religios,
Creștini în case păstrează
De la Botezul lui Hristos,
Agheasma de Bobotează.
Prin Sfeștanie în case,
Cu Duh Sfânt purificate,
Aduce sacre foloase
Din cruce și Trinitate.
————————————-
Maria FILIPOIU
https://www.crestinortodox.ro/poezie-ortodoxa/poezii-ortodoxe/harul-boboteaza-157811.html?fbclid=IwAR2VBR7aswIpYGYMh8weo4iLY5EibncaRxcuGir0S9AC9QawZrhwwhR6tBs