E liniște,-n matca nopții peste tot cuprinsul, lină
Dintr-o dată, son de clopot tot auzul ni-l alină,
Nu putem ieși din casă și biserica e goală
Virusul pândește-n noapte cu privirea lui de smoală…
Grav, rapid, se prinde-n viață o războinică chemare,
Dă semnalul, ca un trăsnet, virusul ce doar în soare
Se mai stinge cu lămâie și cu sare și cu apă,
Nu știm ce medicamente dar, plămânul îl tot sapă…
Furișați, cactușii vremii se apropie ingerând!
Cu mănuși, mască și plastic corpul nostru împachetând…
Dor și așteptare-n toate zilele de stat în casă
Și,.. vremea trece-atât de lent în tăcere credincioasă
……………………………………………………
Preoți cântă-n vechi biserici,..ne cheamă să luăm lumină,
(Noi cu amintirea-n suflet, gândim la viața senină)
Izolați, mimând, în noapte, slujba sfântă, respectată,
Din trecut, în lungi ecouri, i-auzim și de-astă dată…
Se înclină noaptea sfântă spre graiurile de cristal,
O,.. amintiri de altă dată se revarsă val cu val …
Cucernicii, în noaptea clară, spun: CRISTOS A ÎNVIAT!”
Și primăvara dospește prin văzduhul înmiresmat…
Armonia primăverii e-n murmurul Învierii
Să aprindem lumânarea de la icoana vegherii…
În singurătate, -cântecul de slavă–azi-, e-nchinat,
Într-un gând -de-acas`- răspundem: -ADEVĂRAT A ÎNVIAT!-
……………………………………………
LIA RUSE
Laval-Montreal, Canada
19 Aprilie 2020