RUGĂCIUNE
Îmi îngrop
obrazul în palme,
un pumn de pământ dureros,
pleoapele mele
nu se pot închide,
lacrima sună a rugăciune.
TU MĂ AUZI
Doamne,tu mă auzi!
Nu îmi cunoști
nici chipul, nici glasul.
Tu auzi lacrima
căzută în palma ta
și mă recunoști
după oftat.
Doar tu mă mai auzi, Doamne,
în noaptea aceasta,
când stelele încep
un dans ritual pentru pace.
GLASUL DE DINCOLO
Nu am glas
care să vă dea
alinare și încredere.
Totul e înăuntru,
dincolo de lacrimă,
lacrimă fugară,
neizvorâtă, nestăpânită
și neînțeleasă.
———————-
Lavinia BUD
Timișoara
18 februarie 2018