Irina Lucia MIHALCA: Poesis

O nouă primăvară

 

În palma tatălui meu
am aşezat

o inimă greu încercată,
trecută prin focul patimilor,
plătind crunt vama tristeţii.

Pulsa rănită, scufundată

în frigul sălbatic al tăcerii,
în adâncul anilor,
crescută cândva în spirale
din prima maree
până la delirul stelei purpurii.
(nu era inima mea)
Privindu-l, l-am rugat

s-o înconjoare cu lumină,

balsam şi alinare.

Cu lacrimi l-am rugat pe tata
să desprindă pădurea de răni
din sângele inimii…

 

O floare s-a deschis

în mijlocul inimii,

a-mbrăţişat inima, devenind

primăvară, stea, zâmbet, lumină.

În lumina zorilor,

în palma mea

adia petala unei flori de măr.

 

Pe urmele fiecărui pas

 

Un val plesneşte în noapte…

Cuvintele vorbesc misterios

prin tăceri,
adânc inspiri sărutul.

E noaptea din noapte,
ca visul din vis,
ca ochiul din lacrimă.

Cineva invizibil mângâie
păpădiile din zâmbetul ei,
copil plutind

în şoapta timpului,
sângele tău e stingher fără ea,
cutreierând cerul primăverii,
iubirea voastră ţipă

în oarbe oglinzi,
lumea îţi scapă din mână,
timpul se scurge prin inima ta.

Voi pleca din atâtea vieţi

trăite şi visate,
pe urmele fiecărui pas,
prin fiecare viaţă,
prin lumină,

doar spre lumină…

 

Priveşte cu înţelegere totul în jur…

 

Priveşte cu înţelegere totul în jur!

Mult prea târziu ne va fi să ocolim

stâncile ce ne-au epuizat zborul

trezit de clopoţeii câmpului nostru.

 

Priveşte cu uimire

pescăruşii ce plutesc deasupra mării,

precipitându-se spre următorul salt.

 

Mult mai mult va ploua când

ne vom acoperi gândurile

din ochii păsării Phoenix, oarbe de iubire.

 

Priveşte cu bucurie

agitaţia copiilor urcând toboganul,

fericiţi

ca frunzele desprinse,

cuprinse de mirajul zborului.

 

Un cerc în care ne vom întoarce,

primul şi ultimul zbor

visat de mugurele

ieşit în călătoria spiralată a vieţii.

 

Pentru a atinge, pământul se grăbeşte,

în drum spre rădăcini,

pentru a porni

în sevă spre viitorii muguri

de unde-şi vor relua zborul,

mereu primul şi ultimul, la infinit.
Priveşte cu atenţie bătrânii

sprijiniţi în baston,

urmărind copiii

care aleargă spre tobogan.

Priveşte cu înţelegere totul în jur!

—————————————–

Irina Lucia MIHALCA

București

30 martie 2018

 

Lasă un răspuns