În ultimii ani, Occidentul cunoaște o orientalizare accelerată în gândire. Îndoiala, care este esența modernității, treptat este eliminată din filosofia europeană. Se naște un cult al științei și rațiunii, a unei utopii perfecționiste, care elimină cugetul liber și interogația. Este o formă de neo-comunism, marxism sau o eschatologie islamistă a viziunii societare ”fericite” cu forța. De fapt asistăm la nașterea unei noi ”religii” fără nicio umbră de îndoială firească din partea omului, care este dedicată științei și rațiunii controlate de stat, guverne sau multinaționale globale. Imperfecțiunea este specifică umanității. Perfecțiunea este utopie. În noua ”religie” nu mai există cetățeni cu drepturi, ci doar simpli consumatori, care nu pun sub semnul întrebării realitatea existentă sau propusă, preferând o lume virtuală impusă de rețele sociale și indicații ale guvernelor. Inclusiv politica de vaccinare este prezentată mediatic într-un mod eschatologic, sub forma unei viziuni salvaționiste. ”Crede în vaccin” înlocuiește credința omului în transcendent. Poate nu întâmplător a fost aleasă ziua de Crăciun ca naștere a noului vaccin ”mântuitor” în locul Nașterii Domnului. Transformarea gândirii occidentale, din îndoială specifică spiritului critic în credință absolută a ceva imanent este paradigma orientalizării societății europene. Recent un rector de universitate cu profil medical din Ardeal se lăuda că ”ea crede, deci se vaccinează”, parafrazându-l greșit pe Decartes. În realitatea, rectorul UMF parafraza cea mai orientală butadă din epoca inconștientului: ”crede și nu cerceta”, care nu este creștină cum se specifică în mentalitatea populară, ci o acuzație inventată de un filosof păgân grec Celsus din secolul II a.Hr., care dorea să lovească în biserica apostolică primară. Progresul este produsul îndoielii, Europa este creația spiritului critic, nu a lozincilor. Moda actuală în politică și în lumea intelectuală este aceea de a crea o nouă religie din rațiune și știință, deci eliminând spiritul critic și îndoiala care sunt forțele motrice ale progresului. Deci cei care se îndoiesc de semnalele transmise de către putere și media de a gândi la fel, egalitar, în totate privințele, chiar și în cazul cenzurii, restricțiilor pandemice sau vaccinării, sunt de fapt urmașii raționaliștilor și iluminiștilor, a celor care prin spirit critic au creat Europa modernă, liberală și democrată.
Marele gânditor liberal al secolului XX, Sir Karl Popper, afirma că această calitate de a te îndoi mereu de toate este trăsătura noastră esențială specific europeană și simultan, principalul avantaj al Occidentului liber în competiția cu Orientul. Azi, spunea Popper, ar trebui să ne mândrim că avem nu o idee unificatoare ”ci mai multe idei”. Aceasta e Europa, dezbaterea de idei, nu impunerea fără nicio îndoială a unei singure idei de către guverne, multinaționale sau presă. Istoriograful german contemporan Alexander von Schonburg avertizează că ”în locul dogmelor religioase și liberale ar putea să apară într-o bună zi dogma științifică, potrivit căreia totul este permis, atât timp cât este în folosul omului”. O societate care urmărește cu forța buna înțelegere este profund antieuropeană. În ADN-ul nostru european funcționează pluralismul, care nu este identic cu liberalismul, care încearcă să-și impună propria viziune cu autoritate. Deci ceea ce se întâmplă astăzi prin eliminarea îndoielii și spiritul critic asupra lumii și societății, iar convingerea unui liberalism care creează instrumente de apărare de tip autoritar și chiar totalitar pentru a impunerea propriei viziuni, excluzând pe cei care gândesc altfel decât în paradigma mainstream-ului, nu este o viziune democrată și concordă cu libertatea, nu mai este specific democrației occcidentale. Acum 200 de ani, filosoful Alexis de Tocqueville a descris cum funcționează marginalizează pe cei care nu gândesc unitar. Se consideră proști sau idioți pe cei care nu sunt de acord cu ce afirmă guvernele sau marile companii. ”Este profund neliberal și nedemocratic să-i tratăm pe oameni drept idioți, pentru simplu motiv că nu împărtășesc stilul de viașă libertar – hedonist”. În concluzie, dacă vrem să apărăm libertatea și democrația este preferabil să începem cu libertatea celor care ne deranjează cel mai mult. Azi, liberalismul extrem a devenit doar un ”ism” ideologic, o propagandă. Democrația europeană înseamnă îndoială, spirit critic și refuzul unilarității. Încercările de azi ale puterii de a impune un singur mod unilateral de a privi lumea este profund nedemocratic și în cel mai pur spirit oriental, nu european. Când societatea se îndoiește, prin spirit critic, de măsurile și restricțiile unice ale puterii, atunci există democrație și libertate. A te îndoi este o paradigmă profund europeană, iar a ”crede și a nu cerceta” este o viziune profund totalitară a celor care vor să implementeze un singur spectru de viață, în care spiritul critic și libertate vor dispărea.
——————
Ionuț Țene
Cluj-Napoca
14 februarie 2021