ÎN NOAPTEA SFÂNTA DE CRĂCIUN
În noaptea Sfântă de Crăciun
Prin ger curat şi lună
Îmi amintesc, cum cei trei magi
Speranţa îşi alină
De unde vin, unde se duc
Ce oare îi frământă
Prin căutari de nedescris
Când steaua îi alintă
Pe domnul drag, Iisus cel Bun,
Cu daruri îi răsfaţă,
Îngenunchind fară‐a privi
Lumina, a sa faţă
Ce strălucind le dă puteri
Şi naşterii se‐nchină
Când Ziditorul Noii Lumi
S‐a arătat, prin lună
Măicuţei, plină de dureri
Smeriţi se plecă‐n taină
Când Maica Sfântă le zâmbea
Ştiind de bună seamă
Că Tatăl, Bunul Dumnezeu
Ne‐a dăruit Mesia
Ca‐n orice lucru bun sau rău
S‐aducă veselia
În noaptea Sfântă de Crăciun
Il simt din nou aproape
Prin pure, calde rugăciuni
Iisus se‐aude‐n toate
Îl simt în albul din omăt
În bradul verde‐n casă,
Şi‐n casa Domnului aştept
Credinţa …să mi‐ o ţeasa!
CRĂCIUNUL
Ascult povestea de demult
Aceeaşi ca şi‐acuma
Bunica blând ne povestea
Când apărea calm, luna
În noaptea Sfântă de Crăciun
În ieslea cea săracă
Când boul tainic respira
Căldură să îi facă
Pruncuţului iubit, Iisus
Născut în chinuri grele
Din teama de a fi răpit
De fiinţele rele
Dar iata c‐au venit păstori
Călăuziţi de stele
Sunt magii care daruri au
Mânaţi de doruri grele
Şi îngeri calzi, dansând prin duh
Când magii dăruiesc
Un miel draguţ şi bun şi bland,
Pruncuţului ceresc
În Betleem, ascuns cu drag
În ieslea cea divină
Calăuziţi de stea, trei magi
Pruncuţului se-nchină
Să ne‐nchinam şi noi acum,
În noaptea minunată
Rugând Măicuţa lui Hristos
Să ne ajute‐ndată
Prin feeria de lumini
Din Bradul de Crăciun
Miros de cozonaci şi vin
Colindatori în drum
Naşterea pruncului IISUS
S‐o simţim prin trăiri
Şi sărbatoarea s‐o păstram
Cu noi în nemuriri
MI-E DOR DE UN CRĂCIUN, PRIN TIMP
Mi-e dor de tine, maica mea
Crăciunul mă apasă
Și-aș vrea să fim ca altădat’
Cu toții pe acasă
Pustiu e astăzi locul sfânt
În care am crescut
Fântâna ne privește mut,
Nici ciuturi nu mai sunt
Mi-e dor de tine, taică scump,
Plecat mult prea devreme
Erai și “Moș, Crăciun” prin timp
Și amintirea-ți geme
M-apasă-n timp de sărbători
O dragoste divină
Crescută an de an în trup
Doar Domnul o alină
Mi-e dor de anii-n care toți
Ne așezam la masă
Bunici, copii, părinți, nepoți
Prin dragoste, acasă!
De cozonacul aburind
Făcut de mâini vrăjite
Ale măicuței ce trudea
În clipe fericite
Mi-e dor de porcul de Crăciun,
Îi devoram șoriciul.
Și țuiculiță fiartă când
Gerul tăia ca briciul
De bradul verde-‘mpodobit
Cu nuci și bombonele
Colindele de nesfârșit,
Când retrăiam prin ele
Nașterea Pruncului Iisus
O, mare bucurie!
Acum ai mei cu toți s-au dus
Și casa e pustie
Când doare dorul încruntat
În cimitir m’alină
O rugăciune prin iubiri,
Plecată în lumină
Picturi realizate de Ioan Miclău-Gepianu
***
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule, înveleștene în lumina iubirii tale și adu-ȚI aminte iar de acest Neam Românesc.
Cu această specială ocazie Mulțumesc și comunei mele natale, care prin exemplara în bune fapte a Primăriei sale mi-a trimis de Sfintele Sărbători și Noul An, sănătate și succese în continuare.
Le mulțumesc din tot sufletul.
———————–
Ioan Miclău-Gepianu
BIBLIOTECA ”MIHAI EMINESCU”- CRINGILA, N.S.W. AUSTRALIA
24 Decembrie 2020