Nominalizaţi 3 bucurii sau necazuri pe care le-aţi trait în 2019 – anul cu trei guverne. Dar şi 3 speranţe cu care păşiţi în 2020?
Multumim anticipat. Cu respect, Tudor Iașcenco
Bună ziua,
Vă trimit ceva, ce-am selectat din inima mea…
Fiecare dintre noi trăiește pe parcursul unui an atât bucurii, cât și necazuri. Întrebarea este, care prevalează: bucuria ori necazul? Înțeleg, că e vorba de bucurii în plan socio-politic, dar la acest capitol n-am nici una. Aș vrea să numesc bucurie căderea guvernării lui Plahotniuc, dar inima nu dorește, fiindcă nimic nu s-a schimbat în afară, că el a fugit din RM, dar cauza lui e vie și azi în parlament. E un necaz mare să dai jos un guvern printr-o coaliție a doi poli diferiți (ACUM-PSDM) și să aștepți schimbări spre bine! Asta ne-a dovedit-o în primul rând cedarea ACUM-iștilor în fața PSDM, care în final i-au măturat de pe arena politică. Un alt necaz este pierderea forțelor de dreapta în alegerile primarului Chișinăului, iar cel mai mare necaz și dezamăgire a fost și rămâne dezbinarea partidelor pro-național-unioniste.
Dar, oricum, am avut și bucurii! Aș vrea să menționez cea mai mare bucurie a mea și a întregii familii, bucuria eternă a bunicilor: venirea pe lume a nepoțelului Ion-junior, chiar în ajunul Crăciunului și Anului Nou 2019. O altă bucurie anul acesta a fost, că am afost acceptat la funcția de superintendent (administrator) într-o casă de locuit cu 16 nivele, lucru greu de obținut (cunoașterea limbii engleze, studii…) la vârsta mea în Canada, dar am biruit și limba și vârsta! A treia bucurie mare a fost scoaterea de sub teascul tipografic al celor două cărți ale mele, editate de CUVANTUL “Cu dor și dragoste te cânt”, “Cearta“și ”Cartea de vizită a comunei Căzănești pe Răut”
Despre speranțe am putea vorbi la nesfârșit, dar cele mai mari și mai importante, care aș vrea foarte mult să se împlinească sunt:
- Unificarea partidelor politice de dreapta pro-Unioniste și pro-Europene într-o singură formațiune cu un singur lider și un singur program de activitate (statut).
- ReUnirea RM, adică României Mici cu România Mare.
- Scoaterea la lumină a cărților ”Ginealogia familiei”, ”Nevinovați trimiși la moarte”.
Felicitări cu Sărbătorile de iarnă a Crăciunului și Anul nou!
Iacob Cazacu-Istrati
Dangătul trecutului
Închinată scumpilor profesori școlari
E tristă seara, tristă, pentru toţi târzie,
S-a terminat şi adunarea de partid.
Dar, profesorii nu- s în mare bucurie,
Să zici că-s condamnaţi şi puşi la zid
Arseni Mihail, Cuiban pe secretar înjură
Că-or face pază-n Iligaci, departe-n clin,
…Pe Gantea şi Cârlan, pe Handrabură
I-au avizat, că ordinu -i de la Cremlin.
Pe toţi i-au înarmat cu bliţ-lanterne
Şi ura cea mai mare faţa de Iisus,
În seara asta -n toiul greu al iernii
Craciunul în Siberia se face dus…
***
Mai sunt prin sate, inimi de mişeu:
Comunişti, lingăi cu “ordine de sus”,
Dar omul Om, crede în Dumnezeu
Şi-n fiul său, nemuritor în veci, Iisus.
***
Şi s-au pornit copiii noştri cu uratul:
Andrei şi Nicuşor, Vlăduţ si Ionică…
Un “Hăi-i-i“ superb cuprinde satul,
Iar profesorii, fac-că nu aud nimică.
Secretarul din raion veni profund înfuriat:
-Tovarăşi Ciurcă! Ordinul nu vă priveşte?
-De furie mai, că ortul popii nu l-a dat…
-Tovarăş secretar, încearcă de-i opreşte?!
-Dar, răsună clopoţeii prin tot satul,
De la Vadul-Leca pâna la Orhei,
Că elevii pioneri au ănceput uratul!…
– Păi, hai! Opreşte-i, dacă tare vrei…
Dar obiceiul nostru strămoşesc
Nu va dispare -n recile Siberii,
Să ne promiteţi şi- aur, e firesc,
Că pe umaşii dacilor nu-i sperii…
***
În casă-i cald. E seară de Crăciun,
În Cernauţi, în Iaşi şi la Constanţa…
Istoria nicicum n-o-ntorci din drum
Oricât de firavă şi slabă n-ar fi aţa.
E frumoasă seara şi-n suflet bucurie,
Iar profesorilor inima le zâmbeşte.
Să facă comuniştii adunări şi-o mie,
Istoria din drum, nu se opreste!
Început de iarnă…
Din cer coboară, lin se-aşează
Pe faţa blândului pământ,
Sub melodia vântului dansează
Şi sufletele triste luminează,
Cu brazdele torcând un legământ.
E fulguşorul dalb, ce în plutire
Aduce-n case numai bucurii,
Surâde Codrului a revenire,
Dansând un tango în rotire,
Aduce vise şi speranţe la copii.
Un căţeluş aleargă prin troiene
Să prindă-n zbor un fulguşor,
Iar pisicuţa dă din coadă-alene…
Un piţigoi îngână tot catrene
De bucurie, dragoste şi dor.
E iarnă. Crăciunul a venit,
Trezind în noi suave amintiri…
Cu bradul verde-mpodobit,
Cu “Trei crai de la răsărit…”
Şi multă dragoste-n priviri…
——————————–
Iacob CAZACU-ISTRATI
Poet, publicist. Membru Sfatului Țării2
Canada, Toronto