Orizonturi ascunse-n goliciuni
Întinse
lenevoase
orizonturi ascunse-n goliciuni
alunecă continuu
prin ceața anilor pierduți
iscate din gânduri jertfite
tânjitoare la ziua cea de vis
născute
din orbita năucă
pofta ta om
prin zarea adormită
dulcele se-nfige-n mierea speranței scurgându-se inocent în doruri
amestec de senin și nori
îmbracă fiorul zvâcnit pe harfă
el cântă nemurirea
o strună tristă în zori
e România
cortină grea e așteptarea
paşii ne duc
spre tot mai târziu
o cumpăna
pe un fir de nisip răsucit
între strigăt şi frig.
——————————–
Gheorghe ȘERBĂNESCU
5 februarie 2019