Gheorghe ȘERBĂNESCU: Orizonturi ascunse-n goliciuni

Orizonturi ascunse-n goliciuni

 

Întinse

lenevoase

orizonturi ascunse-n goliciuni

alunecă continuu

prin ceața anilor pierduți

iscate din gânduri jertfite
tânjitoare la ziua cea de vis

născute

 

din orbita năucă

pofta ta om

prin zarea adormită
dulcele se-nfige-n mierea speranței scurgându-se inocent în doruri
amestec de senin și nori

îmbracă fiorul zvâcnit pe harfă

el cântă nemurirea

o strună tristă în zori

e România

cortină grea e așteptarea

paşii ne duc

spre tot mai târziu
o cumpăna

pe un fir de nisip răsucit

între  strigăt şi frig.

——————————–
Gheorghe ȘERBĂNESCU
5 februarie 2019

 

Lasă un răspuns