Gheorghe PÂRLEA: Țărâna

ȚĂRÂNA

 

Tărâna-i pântecele-n care
Cel bob de viaţă, în mirare,
Aşteaptă rând să crească mare,
Cu darul coborât din soare.
*
Tărâna-i stampa care poartă,
Precum simbolurile-n hartă,
Trecutul cel scobit cu daltă
De-un biet prezent, oprit la haltă.
*
Tărâna e copaia-n care-ncape
Uscatul trupului răs-stors de ape
Când tot departele ne e aproape,
Când azi, pe mâine-o să-l îngroape.
*
Deci nu păşiţi cu tălpi murdare
Peste ţărâna hrănitoare,
Şi nu huliţi groparul care
Ne-nţărânează, la plecare.

———————————

Gheorghe PÂRLEA

7 decembrie, 2018