George ANCA: Interziși (versuri)

de la Jean

 

de la Jean nu cumpără nimeni de la Umberto cumpără toţi

dă-mi bani să mă duc să mă îmbăt adică fiica lui să-i arunce

că şi-a îndemnat mama să divorţeze şi mama n-a vrut

şi-a oblojit săsoaica mâna muşcată la carne când tot se tăiase

 

oraşul îşi mâncase norma de carne  a mai rămas şi nevândută

şi-a cumpărat o sticlă a dus-o la gură ajuns pe lângă şine

curând sticla era goală şi tot atunci a trecut trenul în care

dormea nenorocita de Tiberia  acum se cam terminase totul

 

s-a pus pe foc spânzurătoarea din veacul nemţesc al cetăţii

să fi înlocuit-o dunga lăsată de apele inundaţiei din vară

o să mă fac bine şi o să-mi cresc eu copilul am băiat bun

 

nu se luminase în compartiment de spaimă somnul neauzit

impiegatul călătorea pe lângă şine cu sticla goală în mână

dacă s-ar fi uitat ar fi văzut pe fundul sticlei o spumă de un deget

 

în război

 

în război până la cer

a căzut prizonier

ce fugind la aliat

dă de alt prizonierat

 

cumnaţii o roagă

nu zburători dragă

pat de frate fie mort

cu amanţi cu tot

 

se logodeşte cu flăcău

în casa omului său

logodna apoi strică

aflând că-i viu din scrisorică

 

mărturiseşte lumea toate

păcatele de zi şi noapte

ai lui o iartă şi îl mint

că tânără fiind

 

acasă tânără bărbaţii

femeii lui n-au pretins graţii

la el în cergă are cine

se înveli cu coaie pline

 

curând femeia a murit

snopită de nefericit

la şase săptămâni de moartă

el s-a remariat cu fată

 

cimpanzeul

 

cimpanzeul aşteptat de întreg oraşul

murind fusese înlocuit cu un om mascat

aleargă după femelă îi face semn

să se dezbrace ea îl refuză cu pudoare

temându-se de scandal de puşcărie

de ce zice lumea şi-l îndeamnă

să se dezbrace el dar îl opreşte circumspectă

mâinile lui ating cu unghiile fresca

şi se cojeşte providenţial o parte

cu faldul hainei deodată

pe plafon o femeie goală pictată

bărbatul îi aminteşte femeii că sunt legaţi

femeia vrea să intre în camera cimpanzeilor

şi cojeşte încă o parte haina apostolului

sub ultimele zgârieturi ale bărbatului

femeia rămâne goală

 

pe-atuncea

 

pe-atuncea mă trăgeam din lână

şi fâlfâiam pe coasta spână

ace de ţărână înţeapă lemnul

 

scoate limba la sarea de pe jos

nicio trăsură cu multe ceruri

dinţii se răresc în râsul de pe urmă

 

tai cocoşul fără glas de cocoş

vinovatul şterge praf din haos

toate cu măsură pe terasele sure

 

spinările de animale umplu ochiul

până mi se face o incestuasă ruşine

cald fierul mâncat şi înroşit în inimă

 

atâtea pieritoare lacrimi şi explozii

în burdufurile putrede oceanele cară

aborigene sprâncenate cu miros de ananasă

 

se petrece o aţă prin urechile mele

şi sunt un ac de mânie şi arde lumânarea

iar la lumina ei se bat pumnii

 

din suflet

 

din suflet vreau să mor o zi

bogat sau paşnic a mai fi

să râd cu coapte păpădii

 

când încă nu mă prăpădii

să glăsui fratelui bădiii

că-i sunt la fel plezniţi toţi fiii

 

mamă tată

trageţi de găleată

să golim fântâna toată

 

binişor vinişor

nu se-acreşte sub ogor

lăsăm apa bem urcior

 

lună plină luni

babă printre pruni

a ţuicii stăpână

 

nasul în ţărână

beat ca-n alte lumi

oase să înstruni

 

cum te aplecai cu lamă

oţel strâmb a secera-mă

m-am oprit m-am o distrus

 

înapoi sunt gări de sus

înainte numai nu-s

merg ştiind muri Iisus

 

doar ucis cu viu argint

prin tăcutul labirint

să bea guri mai veninoase

 

vărsai sângele pe oase

mă adăpostesc la nor

prin schelet de ziditor

 

jumătate să nu mor

iar aşa pe patrafire

c-am trăit n-oi mai trăire

 

ce n-am scris pe mine scriu

într-o noapte păr gălbiu

vărs în litere nuntiu

 

şi mai scriu un glas prin piele

în otravă cărnuri rele

tălpilor le cânt obiele

 

intrat-am

 

intrat-am vinovat în moară

morăriţa da să moară de fecioară

morarul a suit oium pe scară

 

roţile de aur gâtul său încurelară

a zice cum la văduvă nicicând

nu s-a mai măcinat fără de rând

 

marijuana

 

pereţii aplecaţi

pe masă marijuana

noi doi schimbăm

chibritul la o panţarolă

mototolind în ghete

careurile tablei de şah

eu închid ochii de noroc

ci tu priveşte dublu marijuana

halucinându-ţi-se o verzuie

de oase subţiratice femeie

necunoscută treizeci de ani

fără o zi când eu ţi-o dărui

a mă ruga la dumnezeu

s-o laşi şi să trăieşti

ce groază mi-e că vei primi-o

şi mâine-oi scrie cum din lanuri

o secerasem noaptea

şi între ziduri drepte am adus-o

chibrit la 25 de puncte

 

stampă

 

ţigănci sărace babe

două ţigănci oarbe

 

merge prima merge prima

e călcată cu maşina

se cunoaşte cât plăteşte

un boier cu ochi de peşte

pentru baba oarbă

cu autopsie-n grabă

pomană îngropăciune

fiică în adopţiune

măritată de minune

însă ce ţinuse minte

oarba doi o rugăminte

să o calce şi pe ea

pomană să i se dea

la un timp adevărat

guri nemartore-au mâncat

 

că bătrâna care vede

nici acum din gust n-o pierde

 

Aretuza

 

de-un crac de stejar

spânzură buza

spionului măgar

iubit de Aretuza

Aretuza du-te

la birou şi cere

pensie trei sute

cât mai ai putere

sau roagă primarul

să adune satul

să taie stejarul

să-ţi iei spânzuratul

Aretuza Aretuza

i-ai fost ăstuia farfuza

cu toţi te fi-mprospătat

şi-ai fi spânzurat un sat

 

umbra strigoiului

 

ce ne vom face noi

umflaţi de apă

vacile slabe graşii boi

cu cornu-şi sapă groapă

 

strigoi

cinic

lanţ hercinic

codrii goi

cum se mişcă nu-s de noi

ia-ţi o falcă

de pe cer

şi ţi-o calcă

nor vier

ca pe scroafă

groafă

grafă

graf

praf

pulbere de luntraş

vârf scuturat de oraş

sat

lăsat

sub potop

în galop

frunte

punte

de grăunte

înecat cu munte

şi mărunte

cărunte

gerunte

mamă de mamă

tată de tată

apă de apă

apă de apă

cheamă nu cheamă

cată nu cată

pe apă apă

sub apă apă

zi strigoi

să stea puhoi

 

 

pe o spinare

 

pe o spinare de grade fantastice

urcă un sac împăcat să crape

oasele-n muşchi inelastice

inele-n sânge vor s-adape

 

şi moalea curte pe unde calcă

cel cu spinarea şi fără an

şi-ngroapă nisip câte-o halcă

să crească sacul din groapă-n maidan

 

a uitat va să zică până

unde trebuie el să care

nu moare nu duce ţărână

grăunţele cer măcinare

 

şi câtă pe un pântec za de

năduşeală-n cămaşa scoasă

când prea devreme vede cum cade

visând că se izbeşte de casă

 

nu este adevărat acest sac

noi toţi ne întrecem cu el

tu te împaci eu mă împac

lui nu-i bea din sânge osul-inel

 

atunci spune pe a cui

spinare ne trecem fără de baieri

că între semeni destui

singur îţi vine să te încaieri

 

descălecat

 

strigă din cenuşi portarul oaselor femeieşti

cu ochii spre geamurile copiilor

prin paiele de bambus românul de grâu

crăpăturile cancerului de lemn să le astupe

la garduri în miros al gurilor pline de muşte

cu palmele peste paturile slugi măduvei spinării

 

fata descalecă de pe cal însă din ea nu naşte nimeni

împreunată cere să-şi atingă lacrimile de copite

mai vede apa de argilă cum i-ar plăcea cărnii

bărbaţilor le mulţumeşte şi descalecă mai jos

 

burleştii

 

hai pe capră şi tu călare

dă-te de pe berbec jos

mă voi face întâi eu mare

apoi tu de prisos

nimeni mai multă-n frumos

cuminţenie n-are

dă-te de pe berbec jos

hai pe capră şi tu călare

 

duce-mă pe mine la poartă

unde vei urma imediat

pe lângă o pisică moartă

când în oraş am intrat

să văd cum dumnezeu iartă

că nu greşesc la toartă

cu fruntea lui păcat

unde vei urma-n poartă

 

vezi cum pic de pe şiră

a lucra în fabrici de gem

ăl mai din dos barem

cât ţâţele se acriră

şi te-au prefăcut în ghem

să vezi cum pic de pe şiră

în faţa dumitale şi gem

 

la dumneavoastră ajungă

praf din copite seci

suită la ceruri o pungă

plină ochi cu berbeci

precum cel fără strungă

ce-l galopai pe veci

la capră doar să ajungă

să creşti sub copite seci

 

 

păianjen

 

femeia mică de la mine

durată-n oase de ciment

îşi rupse moaştele prea fine

le aruncă pe continent

le plânse le jucă în cărţi

îşi trase carnea după gol

se-acoperi-n puţine părţi

întinse-şi pielea peste sol

 

mai greu călcam să o ajung

o ploaie mă crăpa în loc

mi se făcuse ochiul lung

şi sufletul om sub cojoc

în sânul meu privii s-o văd

de haine mi se desprinsese

o uitătură îndărăt

murea-n păianjen care ţese

 

loja dansantă

 

loja dansantă alamkara

dozându-ne ardhanariswara

Ana zidită tot masonic

am strangulat-o în vis fericită

nu credea ori se aștepta

 

cum m-ar fi sedus pentru atât

cu greva foamei de sine

și moartele lui Edgar

comentează alamkaric

mai rar crima pe poezie

 

liniștea după crimă

alergătura criminalului

vai victima n-a murit

își revenise totul se rejoacă

în psihanalizare casnică

 

trofeele masonice de ce

n-ar fi instigat cuplul

masajului cu udătura

prostatică alb ginger

odă societății orient

 

blândețea luceafărului

ne-a visat criminali

diavolul și mai blând

Rama Ravana închinându-se

Unul lui Șiva altul lui Șiva

 

după

 

după ce m-ai omorât

m-ai cuprins pe după gât

după ce m-ai gâtuit

o rărisei din clipit

de ce nu vă bucurați

pe când vă omoară frați

criminali sanctificați

 

vreme indigo dicteze

din memorie asceze

martiraje calabreze

între cheile franceze

declinarea cazului

Cheile Bicazului

 

blândețe-n mușuroi respir-o

pauză-n teatru lumea mir-o

foșnet în toate limbile

femei pierdute zimbrii le

mâna de tuș sub linii

ghicească-le-o elinii

 

déprimé

 

déprimé mange du poisson

you are your synapses

eons essential objects of neural systems

Cristina s-a dus la o bere cu Măriuca

 

my father passed away last night

fissiporous ici Paris a ne trezi de vii

dă-mi șorțul înapoi și ia-ți insemnele

i-a murit mama blochează biblioteca

 

kuan-kuaning happy spring

olandez topit nu facem copii

Jacob idle numai Tatăl nostru

îl iubești am de învățat mă tulbură

 

copii plecați avorturi nesfârșirii

calcă-ne calcane palcoscenico

sunt lucruri necunoscute între ele

planuri de film pe făcut rele

 

Sempronia complice di omicidi

sapeva comporre versi

fidentiae contrarium est diffidentia

obscena dicta obsceni fetus obscenae volucres

 

pudenda verenda turpicula res aufidus fascinus

fascinum membrum a fascia quia ligabant

illud membrum dum balneabant

digitus impudicus medium apud Graecos

 

frumos mi-ai fi

 

frumos mi-ai fi vorbit la reanimare

Golkunda o Elveţie băută

antichitate neîntâmplătoare

spinări vâslite renunţare

nemanifeste probe contrare

de-ai trântit uşile

relativităţii păcatului

a bea claviruri de voci din roci

verticalii ghişeelor

sedentarismul aparaturii

ultimă comunicare

limbă de lepădare

ţine-te bine laudei

neantului înscăunat

am cântat papagalului

dansa îşi aducea aminte de sine

substantive proprii din respiraţii

iertate neruşinările naşterii

obscuritatea triumfantă

ne sinucideam părăsindu-ne

cărţile pe mâini multiplu adultere

 

visând mălaiul

 

visând mălaiul

rupându-se colinelor

scrisei la cupolă

 

care pe unde aţi mai fost

hai la picioare rupte

gheaţa să te înfrupte

 

secvenţe dezvăţate de societate

pe împrimăvărate

câte filme după jurnalele mele

 

aşteaptă-mă rană

să-ţi duc dorul

mai tânără

 

vrut-am

 

vrut-am tărâm de Marioară

oasele fetelor munţi hotară

cum le-ai vindeca le vorbeşti

soru-meo şi tu plecată din Budeşti

 

sânget nici sfânt nici get săget

danii tot voievodalului nucet

prea tare apretare guler berii

a nu mai răsări la gât misterii

 

de cum Glăvile Ruda p’unde

ne e vara halucinaţie funde

croncane Kojeve via Ricoeur

recunoaştere mitralior

dor de mers până-n pârnăi

sunt la Aiud Marioară hăi

 

interzişi

 

interzişi neînţeleşi nedescoperiţi

asasinaţi sinucişi decapitaţi

represiunea poeziei poezia represiunii

 

dictatura până la ucidere

induce trepte reactive măreţe

pe care le represează sadic

 

ne pregăteşte moartea fizică în spirit

ne simţim interzişi ca persoană

n-avem decât să ne radicalizăm

 

nonsense twadle ill fate cave

under which effect malaria

horror of having written a letter

 

mă închei la foaie întors la Hegel

continui scena a gâtui de unde

repledoaria lasă că nu ne învechim

 

ziceai şi caldul de-ar trece

comoţia rândunelelor gonite

ordinul să ne scutim veseli

 

cum noi tabu am bătucit

şi cine ştie şi fertililor

ah du-te soro bisericilor

 

ne încrucişăm dedicţii în stil

ne confundăm cu peisajul ni-l

apropriem şi-l transfigurăm

 

chem nişte poeţi dacă vin

arăm trovanţi contez pe mai

nimeni când nici pe mine

 

ne-om împărtăşi înţelesuri

pe ce finalitate că le-om circula

conspiraţie servită cunoştinţă

 

faceţi-vă normele şi la revedere

că nu murim consilierul

o să-l sun şi sun nu că nu

 

să te omoare

 

să te omoare mama

să te omoare tatăl

să te omoare neam

de neamul tău

să te omoare nevasta

să te onoare copilul

să omori pe cine

nu te omoară

şi n-ai omorât

pe nimeni

de teamă

să nu-ţi ucizi

ucigaşul

pentru care

te-ai născut

 

ce se întâmplase

 

ce se întâmplase medicul n-a costatat

nici boală nici moarte în cazul nostru

judecătorul n-a cosnstatat

nici divorţ nici huliganism

 

să luăm pe popă să luăm pe comandant

ei ce spun ei n-au constatat nimic

nici femeia de serviciu nici infirmul

cu atât mai puţin nenorocitul ăla beat

 

nimeni nu se mai bagă nimeni nici eu

din cât bănuiesc întâmplarea e fără precedent

se petrece într-un birou sau într-o casă particulară

birou boxă peşteră aer liber n-a fost un om

 

castitatea şi bravura nu-şi pierduseră avocaţii

fie că se trezea unul din somn şi-şi lua zilele

fie că tot felul de femei năşteau monştri în stradă

dulce era păcatul originar îndrăzneşte careva a mai gândi

 

pactizase cu nemţii

 

pactizase cu nemţii primarul

care primar domnule

un primar din Argetoaia

ca şi-n povestea ta omule

 

când s-au întors şi-au văzut

cei din război te ascult

câtă pagubă le-a adus

măcar şi în femei l-au răpus

 

au venit apoi ceilalţi

l-au dezgropat dezbrăcat

dar în pădure sub craci înalţi

să-l spânzure au întârziat

 

te înţeleg te ascult mi-e groază

bucură-te de ce-au întârziat

ziua în marea amiază

şi azi parcă încă îl bat

 

acum ar fi modernii

 

acum ar fi modernii toţi

să îi petrec prin lutul ars

două ţigări îmi dete poţi

şi din cafeaua mea să bei o pars

 

că nu fumează şi nu bea iar dacă

tot amator rămân şi ea e rece

uită a bănui cât o să-mi placă

ulcioare vaze ţeste câte zece

 

albastruri-altele de-aş recunoaşte

stau între forme ce subţiri

pe corn de moni ciucuri de moaşte

de plăci glazurile-n tingiri

 

şi totuşi fără de rumoare

în casă bine tremurată

spre-ale pământului pridvoare

nu chiar aşa scriam odată

 

universități  nemțești

 

universități nemțești pe

fosta graniță rar studenți

les diamants de la guillotine

 

cine a vorbit mai mult

cine a ascultat mai mult

Bouche du Rhone

 

meister Eckart mastercard

fort et charmant fenician

deliranți pe tema britanică

 

ham sudic plinei teologii

contrazicerea sinei provensale

și mai și negarea neapofatică

 

 

 

cu desaga

 

cu desaga la spinare

încolo pe spini călare

capul nici că te mai doare

 

cântecele de o dare

dacă și-n împreunare

tinerețe gânditoare

 

bătrânețe plutitoare

greu la val ușor la vale

canarale canavale

 

guri telale la spitale

vorbe pline vorbe goale

glume proaste portocale

 

fracturi ne încunună

 

fracturi  ne încunună interdicția

poemelor lungi begrebet

din fereastra femurului

 

aridicare să tragi un fum

respirație de după înviere

pe unde mai repede fuga

 

a venit toată lumea

mai o croitorie selectă

la mare pe unde-i soare

 

oceanul nu ne cheme

 

oceanul nu ne cheme nici deslușit nici șoaptă

albastra ancorare ne-o lase poamă coaptă

femeia pietre ude cu dorul de cel dus

persistă o mirare și-a tatălui de sus

pe cât se-ndrăgostise în nevedere harul

de insula mai îmbătată ca paharul

amor de nemurire pantofii nu ți-i vinde

să bată mascarina iubirea de govinde

am nimerit în lume fericită

când mă tratai în țară ca pe vită

nu te-aș găsi de soare și galeșă sirenă

prin abanos ori bronzul scufunde-se în venă

de nu-l aștept ca tine Baudelaire să se întoarcă

și alta să-i îmbie rimată juna parcă

 

 vor mai fi corespondențe

vor mai fi corespondențe din Hugo Iuga honest yogi Saramago

aveam panaș cojit in spe o seară serile o noapte nopțile

astfel planul euforic foric n-are moarte n-are vlagă om mai duce-o forjă

pocneam cuvântul cum mă pocnea cuvântarea  Sâmnicului de gibe

 

ceasul se închină roată clipotină spartă învârtită hitită muftiu pustiu

înverzești de jos în sus îl învii și pe Iisus pân’ la vară paraplus toamnă

spre Râmnic atavismul casei din vârghini adusă cu carul de la Gâltofani

pietre leonine canto necanin spin înrourat cupolă filială cruce în cerc

 

să nu-mi spui mie pădure haitic de frunze din vechi etrusci printre daci

rărite scrisorile pe tărâță morile dori-le dorule pomodorule

concentrată moarte naintea luminii de noaptea asta înviindu-ne tâlhari

popii i-a căzut copilul din brațe n-am reverenda zice și tot în sec vinul

 

mai bună țuica n-oi mai urca nici trapeza nici Golgota pe după lumină

mineiul la vedere împărtășania over vedem noi acuma pe ce parte învățați

de bună voie sinucidere a morții de la Cristos noule Ierusalime neplâns

dă-ne nouă să ne împărtășim cu tine în ziua neînserată și așa să strigăm

 

 mâinile-n aer

 

mâinile-n aer capul pentru automat

il y a un truc se șade spre Rosio surat

versuri de Sa Carneiro în manuscris Parisul

mai odihnească moartea noi traducându-i visul

 

dumneata oceanul vinul vaporul submarinul

după nouri santa luce nu biserică nu cruce

dacă ne ritmează pașii poeții sinucigașii

pas Jean Duval kala nahi fataurada

 

n-o mai duce prin iluzia arderii

seara în compania lui Laokoon dansând

la magazinul avemsao ortopedia actual

bun pentru fado șoricelul în voia sorții

 

ți s-a părut lași casa oceanul

și te gândești la mâna mângâierii

ți-e caldă dreapta întrebând în

schimb grădina deliciilor Bosch

 

esperanto desculț

 

esperanto desculț de mână și de tipar

închină cărticica de-i mai găsești vii

de nu prea  conversăm tab hub lou

și mâine o zi fără martoră de tartoră

 

turcii noștri au dat pudra pe parfum

literele aveau culori în ființa cărții

învârtind catacombele Brâncoveanu

a mia oară alta și prima timiditate

 

ni se duse aprilie ce-oți face voi joi

povești nesurzeniei frici franjurară

vă făcu liceu Florian în Fierbinți

de v-a vizitat și sri Mircea Eliade

 

yes I’ll write

 

yes I’ll write your sayings

mesteci mesteceni ceceni

pe caldul trecerii nasadya

repredicând sat asat au mm

 

hai haită păcate văratice

glonț netras luându-și viața

andrea la pământ cu fața

în spânzurătoare ața

 

fie fier fiere-nfiere

arnici tocila băilor în sânge

cercetată  întunecată rezonanță

entorsă praștia triunghi

 

 

triod brodat

 

triod brodat coroană coarnă

letopisețului prelogos

poștalioanele răstoarnă

arzimea turbei ce eu n-o cos

 

că rost nevrut c-al fricii

de fără mamă mașter

tot de-o iubire strici-i

tătânelui falanster

 

ci n-am ce am parască

îngenunchind nu încă

neândoire nască

picioarele din brâncă

 

ne-am îngrozit

 

ne-am îngrozit cuprinși

de o frică zadarnică

în fața unei măști false

 

întruparea femeilor celeste

sub blestem

ori pentru a avea urmași

 

cei ce-au murit în război

fără a fi lăsat copii vor fi lăudați

precum copiii nemuritori

 

 

Turnavitu

 

Turnavitu

paraponisitu

n-ai gânditu

 

arrité ocara lumii englegé

afierosit isterit li-am jertfit

se zarifefsește se pudurește

 

punga nu-l embodisăște

să nu fie strănțuros

întoarce bernevecii pă dos

 

antereu caftan din ziua lui Cefan

conțeș din zilele cui

în letopiseți nu-i

 

gingășii d-epilepsii

amețăsc se sluțăsc

afumă cu pene gene

 

năbădaica vine

biciu bun la sine

una sută bine

 

nouăzăci la vine

șaizăci la spati

c-o umple de sănătati

 

scenometrii Draghicesco

 

scenometrii Draghicesco & comp

transduse acoperăminte

acatistominte

 

neignorării gnoza în tranșeu

vai de cap de jansenist

pe prinse dentro

 

ațică atică timpanul

next scit exercit

Xerxes a exersa arsen

 

ce vrea

 

ce vrea cuvântul acela

ce am eu de-a face cu el

de ce îmi întinde mâinile însângerate

 

numai un laș moare

pentru republică

un iacobin ucide pentru ea

 

într-o republică numai

republicanii sunt cetățeni

regaliștii și străinii sunt dușmani

 

n-ai luat bani de la nimeni

nu te-ai culcat cu femei

Robespiere ești revoltător  de cumsecade

 

domnișoara Rosalie e un tors

restaurat din care numai șoldurile

și picioarele sunt antice

 

nimicul s-a sinucis

creațiunea e rana nimicului

noi stropii ei de sânge

 

marele cadavru trebuie înmormântat

cuviincios de către preoți

nu de către asasini

 

Adige

 

Adige limpede peşte

Cristos ne binevoieşte

Krishna pe capră ne războieşte

 

satele basmelor redivivant

ce batic din Bathinda şal din Trento

unde ne ţesem urare tardivă

 

de n-aş mai pleca şi mai am de colindat

speriaşi absida speriaşi omida

vitraliile altarului liber cu noi

 

penumbra să trăiască tot cu mine

viaţa să vă fie aer de zăpezi

oceanul ucigaş vă ocolească

                                  

din unirea sacră

 

din unirea sacră a Persefonei

și a tatălui ei Zeus

se naște  Dionysios-Zagreus

 

suferințele și învierea lui Zagreus

ca o promisiune de imortalitate

preafericită după suferințele vieții

 

din mitul lui Zagreus

doctrina păcatului

originar şi a mântuirii

 

titanii ucigaşi ai

lui Zagreus sunt

strămoşii umanităţii

 

Dumnezeu al absoluturilor

 

Dumnezeu al absoluturilor

al infiniturilor și al misterelor

al imaculatelor cosmogonii

 

o abis tu eşti unicul dumnezeu

trei religii se combat

într-un inextricabil haos

 

misticismul contemporan nu este

decât haloul care înconjoară

nucleul religiei viitorului

 

hai şi noi

 

hai şi noi la Frăsinei cât om mai dura tristeţii

mortea insului supravieţuirea comunităţii

ţin de vorbă ce-a mai rămas din frumuseţe

 

o să-ţi bat la uşă în cinci minute

ne împărtăşim mahmureala îmbătrânirii

toţi jainii sunt banya nu toţi banya sunt jaini

 

am fost mort am mers am văzut o cruce

pe o biserică mi-am dat seama încotro

voi lua-o să mulţumesc lui Dumnezeu

 

şi la vii ţi se stingeau lumânările

am zis rugăciunea inimii Doamne Iisuse

Hristoase mântuieşte-mă pe mine păcătosul

 

ăsta e clopotul pentru sufletul morţilor

cum să nu ne îngropăm de vii

Medeea Tomaida cântându-le Valerian

 

burgunzii

 

burgunzii vezi-i teutonii

back eleviile comnene

butade cârdul de eschive

loviți-mă că nu mai dau

 

de-ai divulgării nebătuți

ranchiune ranguri cerșetoare

în delta Gangelui pragmatic

pe-așa metafora de a vedea

 

prin 88 nu 78 acum 16 după 15

mă percolez pe două zile zdup

Chandra Lokesh și Raghu Vir

 

Majesky de cu Georgian tocmim

abia mă mai aduceți

pe-aceeași cheltuială

 

colegi de mitralieră

 

colegi de mitralieră vă împăcarăți

reformatori parandărătului regal

vyakarana bate kavya reflex înnădire

ardhanariswara abhijnana ahimsa

 

not Sanskrit not Romanian

Ramayana smrti memorie

nasad asin no sad asit tadanim„la-nceput

pe când ființă nu era nici neființă”

 

sahitya aur satyagrah Jampath Lodhi

Indranath Usha Kapila ghirlanda

azi în costum mâine-n cămașă lingvist

predând limba maternă ca limbă străină

 

singur neindian cu atât mai indianizat

această Indie cu flori lăsate femeilor

mi-a venit să fac din sanscrită mankind

 

iar că Mahabharata făcu ideologia

germană clasică a arianismului ebreofob

pe când tot așa vorbi în senat Alecsandri

 

știusei

 

știusei de la început perechea

spre mistica adulterului

în piramida personajelor

din Normandia vestică

 

pe zodie întoarsă fecioriei

arsenic alb și pentru Emma

shakti adaptabilă karmei

automodel ardhanariswara

 

să iau mărțișoare spre Capșa

chiar și pentru Livia lui Dimi

nu numai o singură convulsie

Creangă Flaubert Dostoievski

 

egipți armini după Anselmus

 

egipți armini după Anselmus

Kohlhass îl speriași pe Luther

von Kleist pe cine mai împușcă

mierlele morților clocit gheoroi

 

iască albă stegulețe pe-nchisoare

pe lespezi așteaptă clocitoare

pe prinse neînzbor iertare-trifoi

rămasă una paște după note

 

corale de consoane pe nemierlă

lungul zilei pe citite insomnie

m-ai pieptănat nu te-am văzut

s-a îngrășat de ieri alergătoare

 

 

după dodism refuzandism

 

după dodism refuzandism

reordin lungesc opul ritm

ceea ce se întâmplă la toți

scurtați de poeme și teatru

 

ultima suflare fluierată mierlei

îți închipui că pe ea o scriu

îmi buzunărise umbrela ia-o

mandragorină vraiștea amurg

 

exact că nu trageți ci foc

numai din cârdul crom

ore-n plus fac tura altei

a treia icoană renunție

 

stătusem tinerețe altor frunze

 

stătusem tinerețe altor frunze

Zakintos încă jumătate bravă

ce se mai salută lumea bună

actorii aplaudă ca pe ei înșiși

 

noutatea amintirii neîncotro

ceilalți pe aceeași plajă

curiozitate capelană vedeta

seara retezată privighetoare

 

măciuci dantelându-se creștet

pe treapădul sunetelor ubicue

mierla mantrei Shivo hum

endeavour Colin Dexter cameo

 

 

anushtub Vrindavana hindutva

 

anushtub Vrindavana hindutva

smulși nemișcării din nimeni

stăm firului să prindă orice gât

furnicile ui poka tagoriene

 

dinainte vremea strangulării

retezată plimbarea mierlelor

rebasm jaina adunată-n teatru

les Mardies de Mallarmee

 

frumos modelași pe Dumnezeu

maica Medeea încă ibsenieni

de azi Mahavira Tulsidas toți

LSD se primește cu minereuri

 

 

lumină sau neant ba umbră aură

 

lumină sau neant ba umbră aură

aveam lumină la fereastră

putusem să mă fi dus la geam

nimic de invidiat de înviat

 

Arcturus în persoană  Plaut

personajul Kabir tot țesând

unul altul împreună avatari

se și vorbesc producătorii

 

din chișiță scânteile sangue

ciocnire retractilă de copii

vedem noi și de ziua asta

jale bulucul  insalubrității

 

din cinci în cinci

 

din cinci în cinci dansând

în loja stejara cioara

pe călătorie insieme

încotrova sub  picuri

 

aripii rupte rugă Tanior

hai taică mai o strofă

împietrită rază

rai întru chip

 

dansatorii cusăturilor

tantalizate platoșe

pe îmbrăcate nicio ploaie

de-a bucuriei ierbivore

––––––––––

George ANCA

București

19 februarie 2018

Lasă un răspuns