Sârbiţă (dulce la guriţă)
Regina reginelor (şi mama albinelor)
Vultur (Flutur)
Copii, un roi (îi cheamă ca pe voi)
CRAINIC
(tainic)
Cine-i vultur?
Cine flutur?
Cine
vine?
Uf,
Pui de puf.
MUSCULIŢE
(ferfeniţe)
ZZZ
SSS
SÂRBIŢĂ
Am aprins un licurici
printre arici printre furnici –
cine e pe aici?
Unu, doi, trei, patru, cinci
şi cu mine
şi albine
peste flori
în zori de zori
POVESTEA
Hai, Sârbiţă,
la portiţă
SÂRBIŢĂ
Cine eşti
din ce poveşti?
POVESTEA
Fără veste
sunt Poveste
SÂRBIŢĂ
Pleci sau vii
între copii?
POVESTEA
Ssst, abia îi adormii,
unul doar mi se trezi.
Hai de-aici, dar nu departe,
că ne caută în carte,
ne găseşte, cine ştie,
ne facem de băcănie
SÂRBIŢĂ
Nu-ţi dai drumul
nu-i nici unul
nici tu focul
nici tu fumul
Mă joc
şi vă pun pe foc
până mâine poimîine
vă faceţi pâine,
vă pun în traistă
sui pe coastă
dau de albine
le iau cu mine
Pe vale mă duc
şi pe deal mă-ntorc
nu mai ştiu să cânt
dar mai pot să joc
Dansul mi-l sun
până să-l spun
apoi îl tac
să îl desfac
cu braţele zbor
bat din picior
văd prin pulbere
vultur fluture
îl cos cu mireasmă
să ştiu cum îl cheamă
dacă alerg după vultur
îl împuşc cu umbra de flutur
GHIOC
(pentru cojoc)
Vezi, acum dacă mai poţi
să alergi după noi toţi
GHIOC
(la joc)
Şi bunicii poate vor
să dea drumul la televizor
SÂRBIŢĂ
Regina albinelor,
ce le spun copiilor?
să le spun “copiilor”,
să le spun “albinelor”?
REGINA REGINELOR
Cine se plimbă prin grădină
şi parcă n-ar fi albină?
De mai e un alt copil
după floare, prinde-mi-l
SÂRBIŢĂ
Aş fugi dup-o albină,
nu mai am loc în grădină,
m-aş fi prins lângă oricine
să mă duc după albine,
dar ăi mici – în nici un joc
şi ăi mari, cuminţi deloc.
Aş face din mângâiere
miere,
din papară,
ceară
să mă îmbrac
în bondar cu frac
din flori să-mi culeg
costumul întreg
CRAI NIC
(uite, uite)
Albina s-a dus
prin aer în sus
prin mireasmă-n jos
şi iar dus-întors
SÂRBIŢÂ
Albinele
binele
mă înţeapă
într-o ţeapă.
M-aş ascunde
nu ştiu unde
peste crânguri
cad pe gânduri
frunzei cânt
de drag în vânt
zbor acuşi
cu Brâncuşi
GLASUL
Ce zi
o fi?
Cine o să spună
ce lună?
Cip, cirip, în ce ţară
soarele azi o să răsară?
Mama o să alinte
pe cine e rău, pe cine e cuminte?
Care te prinzi
să intrăm în oglinzi?
Ţi-e frică
de-o furnică?
Spune-mi tu, copile Til,
vrei să fiu, să fii copil?
Tu cu gândul la păpuşi
vrei să fiu un spiriduş?
REGINA REGINELOR
(Zboară, şi roiul zboară,
tace, şi roiul face,
joacă, de roi se dezbracă
până sus mai la apus
pân’ la nor cu voiajor,
cu băiatul săritor
peste flori
până la nori
peste frunţi
până la munţi)
Prinde-mă fluture
lângă un mugure
SÂRBIŢĂ
Eu mă întorc
pe pământul tot.
M-am urcat
încălţat –
un picior cu un roi,
alt picior – buduroi,
şi-am văzut ce n-am văzut
şi nu mi-a mai fost urât
VULTURUL
Sârrr
SÂRBIŢÂ
Ba.
Pe vale mă duc
şi pe deal mă-ntorc
nu mai ştiu să cânt
dar mai pot să joc
VULTURUL
Stânca o ciugul
când mi-e belciugul
GHIOC
Zumzetul
umbletul
zburatul
înaltul.
S-a dus în grădină
după o albină
floarea se usucă
mierea o hurducă
până în neant
abracadabrant
SPIRIDUŞ
Lunca doarme iepureşte
brotăcelul înverzeşte
până-n frunzele de bozi
berzele târăsc de plozi,
dulce şi călare
Făt-Frumos în zare,
apele să-l pieptene
vântul să mi-l depene,
Luncă, să te lupţi
cu dealuri, cu munţi,
eu văzusem paltini
cum în sus îi clatini
şi văzusem brazi
şi Munţii Carpaţi
LUNCA
Luncă de când sunt
şi nu ştiu să cânt
GLAS
Cine cântă noaptea
îmi deschide cartea.
Umbra vântului
pe faţa pământului.
Doarme între flori
şi visează ciori.
Va mânca bătaie
lunca de la ploaie.
Pădurea e oaste
întinsă pe creastă,
de-o să vină-n vale
nu dormim pe moale
Lunca bate cu vânt
şi rândunici din pământ,
pădurea zboară lemne
ascuţite de semne,
cârtiţa în zăvoi
a înălţat muşuroi,
peştii sar
pe afar’
lupii urlă
la lemne-n surlă,
fulgere de gulere
taie nori la rupere
CRAI NIC
Dintr-o ceată de copii
care se jucau pe-aci,
cel mai blând şi mai amic
sta buzat şi-ntr-un târlic,
zgribulit de-o adiere
cu mirosul chiar de miere.
Cu o zi mai înalţi
decât el, ceilalţi –
o să se suie-n pod,
o să călătorească la antipod,
noaptea acolo e zi
şi, înapoi, cu ea mai mare va fi
SÂRBIŢĂ
Era bine
prin albine,
este rău
în pârău
prin nisip
cu polip.
Voi pătrunde
pe sub unde
prin izvor
ca prin nor
sub pământ
să descânt
din al zborului
al izvorului
din al vântului
al pământului
Sunt viteaz
doar până azi
pentru mâine
mănânc pâine
şi iar vă voi povesti
din viaţa mea o zi
–––––––––
Dr. George ANCA