Dacă să ne referim la importanţa genului scriitoricesc și jurnalistic, atunci acestea sunt inegalabile în existenţa umană, deoarece fără informaţia publică/ fără informaţia zilnică a presei despre tot ceea ce se petrece în propria societate şi universalitate omul devine extrem de limitat în posibilităţile intelectuale. Având la bază obiectivul principal de a promova creaţia publicistică și arta jurnalistică, în mod special, de a reflecta și a transmite publicului înformația corectă despre evenimentele ce au loc în viața socială, jurnalismul, domeniu distinct al vieţii spirituale, își dedică întreaga activitate intereselor sociale ale cetățenilor, totul fiind realizat în limite posibile de transparentă, formă a cunoașterii ce garantează dreptul la libertatea cuvântului și dreptul de a obține libertatea necesară pentru a exista într-o societate civilizată. Astfel, realizându-se prin diverse forme ale mass mediei (presa scrisă, presa online, audiovizuală etc.) importanța gazetăriei/ jurnalisticii în viața omului este inegalabilă, deoarece este concepută pentru a susţine o cauză nobilă, o cauză socială și anume: de a onora societatea prin respectarea normelor juridice ce reglementează raporturile de drept civil, întemeiate pe adevăr și dreptate; de a asigura transparența informațiilor conform realității prin care există omul și societatea acestuia. Cu certitudine, nu este absolut deloc ușor de a realiza uneori acest lucru într-o societate, însă obligația legală/ morală/ profesională a ziaristului este raportată spre rigori de o anumită etichetă care trebuiesc respectate în limitele decente ale conviețuirii sociale și în limitele principiilor prevăzute de legislaţia naţională şi, respectiv, cea internaţională din domeniul jurnalismului. Însă, cu regret, realitatea prin care există individul, realitatea prin care există omenirea, deseori, este contradictorie regulilor decente de coabitare socială. Acest lucru limitează așteptările omului, iar valorile și libertățile sociale care urmează a-i fi atribuite în totalitate sunt limitate, uneori, chiar reduse la minim. Astfel, se formează un mediu social nesătătos unde personalitatea omului este supusă umilinței/ sentimentului de inferioritate, iar ziaristul, același om al societății umane, este impus deseori să-și onoreze profesiunea prin forme mai puțin transparente, fiind uneori nevoit să-și expună opinia publică prin informații controversate realității, doar ca aceasta să placă unor grupări de interese sociale sau, în mai multe cazuri, acelor persoane ce fac parte din puterea statală. Asemenea lucruri se întâmplă și au loc în comunitățile unde dezvoltarea umană și socială este plasată încă în limitele involuției. În respectivele societăți și jurnalistul este supus aceluiași proces, însă, în același timp, acesta tinde și își îndreaptă năzuințele/ activitatea spre atingerea unui obiectiv și anume: de a-și realiza profesiunea cu demnitate, necătând la riscurile ce îi pot afecta viața. În așa mod, indiferent de dificultatea și riscul împrejurărilor, jurnalistul este acel care evoluează continuu spre o anumită direcție: de a transmite știrea respectivă a evenimentelor sociale în limitele care să corespundă așteptărilor autentice ale omului. Astfel, numai prin forma corectă și veritabilă a informațiilor difuzate se contribuie benefic la formarea unei societăți sănătoase, existența umană fiind orientată pe libertatea individuală și socială, pe posibilitatea de a acționa liber după propria voință, pe posibilitatea de acțiune conștientă în condițiile cunoașterii adevărului social și a legilor decente ce pot dezvolta o societate, pe posibilitatea de a exista după bunul plac și pe deplinătatea drepturilor civile într-un stat, pe posibilitatea de a nu fi umilit de clasa dominantă și a celor persoane care vor să domine lumea/ societatea și să o transforme într-un lagăr al obscurității etc.
Urmând calea civilizației, omul tinde mereu spre acele culmi prin care să obțină posibilități cât mai pozitive în a forma întregul necesar pentru o dezvoltare adecvată cerințelor contemporane. În așa mod, și jurnalistul, prin acțiunile sale, tinde să se manifeste în modul cel mai transparent, aducând numai beneficii vieții sociale. Astfel, informaţiile publice cotidiane, uneori prin eforturi majore, sunt oricum urmate de realitatea existentă a lumii înconjurătoare. Toate sursele de informație, în majoritatea cazurilor, sunt prezente într-un mod cât mai transparent și ele, la rândul lor, sunt ca o punte plină de semnificaţii ce deschide omului orizonturi nelimitate în a-și evolua capacitatea, puterea de înțelegere şi de orientare, evoluţia în nivelul intelectual/ spiritual/ material. Este un adevăr şi o realitate extrem de interesantă, aceasta fiind tratată sau înţeleasă prin noţiunea materiei care există în afara conștiinţei omeneşti şi independent de ea, dar, care, la rândul ei, atrage şi uneşte în sine colectivități de oameni; personalităţi din viața politică, socială, culturală; unităţi administrative, instituţii, asociaţii, parteneriate etc., care doresc să desfăşoare activități onorabile menite culturalizării şi dezvoltării propriei societăţi. Nemijlocit, acesta este un proces social care dezvoltă lumea prin cele mai înalte forme ale civilizației umane. Deci, prin intermediul jurnalistului și/ sau prin intermediul jurnalismului, domeniu și profesiune extrem de importantă pentru viața socială, au loc acele schimbări prin care se pun bazele în a obține libertatea deplină a mass-mediei publice pentru ca aceasta să stimuleze existența omului, deschizându-i, nemijlocit, drumul către informații veritabile despre realitatea vieții umane. Aici este cazul de menționat cuvintele lui Thomas Jefferson, acesta afirmând: „libertatea noastră depinde de libertatea presei, iar aceasta nu poate fi limitată fără a fi pierdută”.
Prin acţiunile pozitive ale jurnalismului contemporan are loc procesul de unificare a tuturor domeniilor de activitate publică, acestea, la rândul lor, construind societatea modernă dezvoltată. Prin mijloacele performante de comunicare ziaristul are posibilitatea de a transmite mesajul/ știrea curentă printr-o formă nespus de rapidă și eficientă. În așa mod, publicul este informat la timp, iar procesul de mediatizare devine ca un centru de legătură universală dintre producătorul mesajului transmis și a receptorilor/ ascultătorilor. Prin forma respectivă de comunicare socială are loc, în mod prioritar, procesul de dezvoltare culturală a unei societăți, care, în rezultat, de fapt este evoluție spirituală/ intelectuală/ academică/ materială/ etc. Totul se definește prin expresia cunoașterii umane, iar contribuția majoră în acest proces al cunoașterii este a jurnalistului, persoană care, deseori, își riscă viața pentra a trata corect lucrurile din societate. Astfel, ziaristul respectă şi încearcă prin toate formele posibile să promoveze, în mod onorabil, creaţia jurnalismului ce are drept scop promovarea şi apărarea intereselor sociale prin intermediul tuturor mijloacelor de informare în masă, are drept scop revendicarea drepturilor şi obiectivelor comune în interesul omului şi, în mod special, al celui ce este implicat, nemijlocit, în meseria de jurnalist. Nemijlocit, prin acţiunile sale pozitive întemeiate tot mai mult pe experienţă şi fapte reale, jurnalistul îşi îndreaptă mereu aspirațiile spre atingerea unui obiectiv rentabil pentru întreaga societate civilă şi anume: de a stabili conexiunea autentică cu instituţiile publice din cadrul societății în scopul de a promova, în mod transparent şi echitabil, imaginea creaţiei publicistice şi imaginea presei naţionale/ internaționale; de a consolida credibilitatea faţă de profesiunea jurnalistică şi, totodată, de a stimula şi motiva această profesie intelectuală prin orice mijloace, care, în rezultat, să-i asigure și o existenţă decentă.
Fiind parte componentă a culturii naționale, jurnalismul este domeniul care este protejat prin uniuni, asociații și organizaţii profesionale, patronale şi sindicale, nemijlocit, activând în baza Codului deontologic, statut al jurnalistului. Astfel, cu tot respectul și considerațiunea, ar urma să transmitem cele mai frumoase cuvinte de mulțumire jurnalistului și, nu în ultimul rând, jurnalismului, domeniu spiritual ce promovează cultura și dezvoltarea umană, libertatea cuvântului și dreptul civil la opinia publică, totodată, dreptul la totalitatea normelor juridice ce reglementează relațiile sociale dintr-un stat. Respectiv, ar urma să aducem mulțumirile de rigoare tuturor uniunilor/ asociațiilor de creație jurnalistică din întreg ținutul românesc, cât și din întreaga lume, acestea având drept scop protejarea și favorizarea drepturilor ziaristului. Deci, ar fi cazul de menționat, în mod respectabil, în rândul instituțiilor de creație jurnalistică din România este prezentă Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR), Asociaţia Ziariştilor Independenţi din România (AZIR), Asociaţia Jurnaliştilor din România, Asociaţia Jurnaliştilor şi Scriitorilor din Turism; respectiv, Uniunea Jurnaliştilor din Moldova. În același timp, le multumim tuturor jurnaliștilor ce activează în cadrul revistelor și ziarelor (un lucru enorm de greu), sector al mass mediei naționale, pentru faptul că în fiecare zi bucură publicul cititor cu știri și informații de ultimă oră, pentru ca omul societății să cunoască lumea și tot ceea ce se întâmplă în universalitate. Prin urmare, în rândul acestor valori jurnalistice este prezent omul – omul de creație care elaborează şi pune în aplicare continuu opere literare, informații și acțiuni nespus de necesare societăţii civile, toate, la rândul lor, fiind noi curente și o nouă mişcare în evoluția umană.
––––––––––
Galina MARTEA
Olanda
3 mai, 2018