Galina MARTEA: Editura „Anamarol„ – „Verba Volant, Scripta Manent”, volumele 18, 19, 20

Calitate și competență editorială. Așa se prezintă Editura „Anamarol” din București, administrată de renumita scriitoare Rodica Elena Lupu (Doctor Honoris Causa, academician, scriitor, editor, jurnalist cultural, antologator, manager), care prin talentul original de scriitor și editor constituie integritatea și meritul notabil de nivel național și nu numai. Este o plăcere de a te referi la lucruri ce țin de valoare, atribute esențiale în virtutea cărora se realizează arta editorială în beneficiul comunității române, dar, în același timp, și în beneficiul culturii românești. De această dată editorul și antologatorul Rodica Elena Lupu pune la dispoziția cititorilor un număr impunător de lucrări admirabile și extraordinar de interesante, de o pondere aparte pentru literatura română. Este vorba de antologia de proză „Verba Volant, Scripta Manent”, volumele 18-19-20, publicată recent în cadrul Editurii Anamarol. Cu conținuturi onorabile, volumele în cauză oglindesc în sine lumina viabilă care completează și îmbogățește cultura omului, cultura unei societăți ce este mereu în evoluție.

Cu prezența unor scriitori renumiți, dar și mai puțin renumiți, cuprinsul lucrărilor este o bogăție spirituală, o bogăție istorică, o comoară de informații cu analize literare de tot felul  despre viața și existența din acest univers. Volumul 18, spre exemplu, se prezintă ca un adevărat tezaur spiritual al culturii românești. Din el fac parte scriitori celebri precum Martha Bibescu, Emil Cioran, Aristide Buhoiu, Ion Brad, Ion Dodu Bălan, Nicolae Dabija, Radu Cârneci, Rodica Elena Lupu. Cât despre Martha Bibescu (născută la 28 ianuarie 1889 – decedată la 28 noiembrie 1973, la Paris), domnia sa a fost o prezență fascinantă în lumea intelectualității universale și în viața publică europeană, scriitoare franceză de origine română, numele său fiind și sub preudonimul Lucile Decaux. Fiind una dintre cele mai admirate personalități ale aristocrației europene a secolului XX, dar și pentru talentul său literar, principesa Martha Bibescu, prin frumusețea și inteligența sa uimitoare, a produs o impresie puternică asupra unor mari personalități precum Marcel Proust, Winston Churchil, Charles de Gaulle sau Antoine de Saint-Exupery. Cu o biografie demnă de atenție, Martha Bibescu de-a lungul timpului a scris foarte multe romane cu conţinut evocator-istoric și de ficţiune, cât şi versuri lirice, dintre ele unele fiind „Isvoru-Ţara sălciilor”, „Papagalul verde”, „Destinul lordului Thomas”, „La bal cu Marcel Proust”, „Confesiuni şi portrete”, „Corespondenţa cu Paul Claudel”, „Portrete regale, Raiul naiadei”, etc. Un alt nume de autoritate culturală românească este Ion Dodu Bălan (născut în 5 octombrie 1929 – decedat în 6 mai 2018, profesor universitar, critic şi istoric literar, folclorist, poet și prozator din România), care pe parcursul anilor a publicat peste 25 de cărţi de critică literară despre istoria literaturii române, precum și eseuri, proză, poezie, de o atenție aparte fiind lucrările „La politique culturelle en Roumanie” (în limba franceză, publicată de editura UNESCO din Paris) şi „A Concise History of Roumanian Literature” (în limba engleză, editată în 1981). Ion Dodu Bălan a fost distins cu mai multe premii literare (dintre care cele mai consistete fiind premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române” pentru monografia de istorie şi critică literară „Octavian Goga” şi premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru lucrarea în proză „Artă și ideal”) și este considerat unul dintre reprezentanții protocronismului literar românesc. Cât despre doctorul în ştiinţe istorice, Dan Bodea (membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Societății de Ştiinţe Istorice din România, membru al Centrului de Orientalistică – Universitatea din Bucureşti) este scriitorul care își dedică în exclusivitate timpul pentru activitatea literară și ştiinţifică, în cele din urmă publicând peste 30 volume de poezii și eseistică. Iar analizele efectuate asupra activităţii ştiinţifice şi poetice au făcut ca o serie de personalităţi din societatea română să fie prezente în Dicţionarele editate de domnia sa: „Dicţionar general al literaturii române”, vol.I; „Enciclopedia Personalităţilor din România”, editia a II-a; „Dictionarul scriitorilor romani de azi”; „Oameni de seama ai Maramuresului-dicţionar 1700-2010; „O altfel de istorie a literaturii române”, vol. 2; „Istoria literaturii scriitorilor români postrevoluţionari”; „Dicţionarul scriitorilor români de dupa anul 1989”, lit. A-B. Un loc aparte în antologia de față îl ocupă și scriitorul Ion Brad (născut la 8 noiembrie 1929 – decedat la 6 februarie 2018), diplomat, poet, eseist, romancier, memorialist, traducător și scriitor român, între anii 1973-1982 fiind ambasadorul României în Grecia. Pentru numeroasele volume de poezie şi proză Ion Brad este nominalizat de Academia Română pentru cartea cu versuri „Cu timpul meu”, vol.l, și de Uniunea Scriitorilor din România pentru  volumul de proză „Cele patru anotimpuri”, cât și premiul de poezie „Transilvania” de la Festivalul Internaţional „Lucian Blaga”. În ultimii ani de viață, anii 2014-2018, domnia sa a publicat câteva volume de poezie şi proză la Editura Anamarol („Cărţile prietenilor mei”, „Alte cărţi ale prietenilor mei”, vol.1- 2; „Oameni şi cărţi”, vol.1-2; „Lecturi particulare”, vol.1-2), în același timp, fiind prezent și în antologiile „Simfonia poeziei”, „Întâlnirea poeţilor” – multilingve, „Verba Volant, Scripta Manent”, „Simbioze lirice”, „Carmen”, editor/ tehnoredactare/ coordonator Rodica Elena Lupu. În prelungire, în paginile antologiei „Verba Volant, Scripta Manent” ne întâlnim și cu marele ziarist, realizator de televiziune și scriitor Aristide Buhoiu (născut în 4 aprilie 1938 – decedat în 17 septembrie 2006, la București), autor a șase cărți de cultură și literatură, publicând în Statele Unite ale Americii ediția princeps „Poezii” de Mihai Eminescu, totodată, este deținător a cinci premii naționale pentru televiziune. Domnia sa a fost unul dintre cei mai cunoscuti realizatori de televiziune în perioada de dinainte de 1989, între anii 1976-1983 devenind celebru prin realizarea ciclului de reportaje „Drumuri Europene”, difuzat de postul național de televiziune TVR. Stabilit în SUA după anul 1984,  Aristide Buhoiu urmează activitatea de editor al publicaţiei săptămânale „Universul”, concomitent realizând interviuri cu mari personalități precum Ronald Reagan, Ion Iliescu, Bill Clinton, Adrian Năstase, Virgil Gheorghiu, Petre Ștefănescu-Goangă, Ștefan Odobleja, Henri Coandă, Anghel Rugină, Nadia Comăneci, Ilie Năstase, Amita Bhose, etc., în modul acesta contribuind esențial în promovarea României în lumea universală. O altă personalitate distinctă a neamului românesc este poetul, eseistul, traducătorul, jurnalistul literar și editorul Radu Cârneci (născut la 14 februarie 1928 – decedat la 9 decembrie 2017), Doctor Honoris Causa al Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău, considerat de criticii literari „Poetul iubirii”. Deținând premii importante din partea Academiei Române şi Uniunii Scriitorilor din România, domnia sa pe parcursul întregii vieți a reușit să completeze cu multă onoare cultura și literatura națională română, astfel publicând zeci de cărți cu poezie, eseistică, traduceri, fiind și autorul/ coordonatorul unor antologii de mare valoare. Radu Cârneci este unul dintre cei mai reprezentativi poeți români ai perioadei postbelice și postcomuniste. Un capitol aparte este rezervat și pentru celebrul scriitor și filozof român Emil Cioran (născut în 8 aprilie 1911 – decedat în 20 iunie 1995, la Paris), unde până la moarte a trăit fără să ceară cetățenia franceză, fiind apatrid. Prima carte a domniei sale apare în 1934 în România, întitulată „Pe culmile disperării”, care a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru Premierea tinerilor scriitori needitați și Premiul tinerilor scriitori români. În 1940 începe să scrie lucrarea „Îndreptar pătimaș”, ultima sa carte în limba română, varianta finală a lucrării respective (inedită până în 1991) fiind definitivată în 1945, anul stabilirii în Franța. Creația literară în limba franceză este destul de vastă, înregistrând în palmares zeci de lucrări de mare importanță. În linii generale, opera marelui gânditor este bazată pe acțiunile ființei umane și anume: păcatul originar, rostul plin de suferință a istoriei umane, despre civilizație, percepția însușirilor negative, despre sensul credinței, despre idei absolute, etc. În cele din urmă, în baza succeselor realizate, Emil Cioran în anul 2009 a fost declarat membru post-mortem al Academiei Române. În rândul marilor scriitori români este prezent și Nicolae Dabija (născut la 15 iulie 1948, Basarabia), poet, romancier, eseist, istoric literar, redactor șef al revistei „Literatura şi Arta”, om politic din Republica Moldova, preşedinte al Forului Democrat al Românilor din R.Moldova (2005-prezent), membru de Onoare al Academiei Române şi membru-corespondent al Academiei de Ştiinţe din Moldova, membru al Uniunii Scriitorilor din România și Uniunii Scriitorilor din Moldova. Volumul de debut „Ochiul al treilea” (1975) devine unul emblematic pentru generaţia şaptezecistă basarabeană, unde critica literară a denumit-o „Generaţia Ochiului al Treilea”. Aparițiile editoriale semnate de Nicolae Dabija înregistrează un număr record, fiind peste 85 de volume prestigioase, iar romanul său „Tema pentru acasă” este considerat, conform unui sondaj, „cea mai citită carte de beletristică naţională în ultimii zece ani”. Însă, o mare parte din cărțile cu poezii au fost traduse în cele mai prestigioase limbi ale lumii, editate în SUA, Italia, Federaţia Rusă, Ucraina. Domnia sa este Laureat al Premiului Naţional al Republicii Moldova (1988, 2011), al Premiului „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1995), al Marelui Premiu „Sfântul Gheorghe” al Festivalului Internaţional de Poezie de la Uzdin (Serbia, 2006), al Marelui Premiu „Nichita Stănescu” (1992), al Premiului Asociaţiei Juriştilor din România (2001), etc. Cu aceeași onoare, în rândul marilor personalități se încadrează și scriitoarea Rodica Elena Lupu (născută la Războieni, judeţul Alba, 27 ianuarie 1951), care scrie și sub pseudonimul Roena Woolf. Având în palmares publicate zeci de cărți de poezie, proză, romane, domnia sa este, în același timp, și un excelent editor care la ziua de azi a pus în lumină peste 500 de titluri de carte; concomitent este și un tenace antologator-coordonator, publicațiile prezentându-se în antologiile „Spiralele vieţii”, „Drumurile vieţii”, „Şansele poeziei”, „Doamnele poeziei”, „Arta de a fi”, „Simbioze lirice” – 20 volume, „Scripta manent” – proză – 10 volume, „Non multa sed multum” – româno-spaniolă, „Verba volant” – româno-italiană, „Carmen” – volumele 1-25, „Întâlnirea poeţilor” –  multilingvă – 5 volume, „Simfonia poeziei” – multilingvă – 5 volume, „Verba volant, scripta manent” – proză – 15 volume, toate editate în cadrul Editurii Anamarol din Bucureşti între anii 2006-2017. De menționat că Rodica Elena Lupu este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, Uniunea compozitorilor şi Muzicologilor G.E.M.A din Berlin, Academia Româno-Americană de Arte şi Ştiinţe (SUA), International Association of Paradoxism (SUA), Asociaţia Română pentru Patrimoniu (ARP), Asociaţia Scriitorilor de Limba Română din Quebec-Canada, Academia de Ştiinţe, Literatură şi Arte (ASLA); Colegiul Consilierilor Juridici din  România, „Ars Longa” din Nurnberg, etc. Ulterior, făcând referire la personalitatea Galinei Martea (născută în Basarabia, de origine română, 30 iulie 1959, actualmente în Olanda), prezentă în antologie, aceasta este o scriitoare (poetă, prozatoare, publicistă, critic și istoric literar) și om de știință (doctor în  ştiinţe economice), cu sute de lucrări în domeniul economiei, învățământului, filozofiei, literaturii, multe din ele nominalizate cu premii naționale și internaționale. Domnia sa scrie foarte mult și despre tragedia poporului român basarabean în anii de independență, 1991-prezent, și este o adevărată luptătoare în elucidarea situației existente care se răsfrânge destul de nemilos asupra propriului popor. Cât despre Octavian Ursulescu (născut la 17 iulie 1947, în satul Câmpul Cetății, judeţul Mureş), domnia sa este un prezentator de televiziune, jurnalist și scriitor, în mod aparte, autor de eseuri literare. Octavian Ursulescu este renumitul prezentator al Festivalului de la Mamaia, realizând 14 ediții cu începere din anul 1983. Despre acest festival, reputatul critic italian Mario Luzzato Fegiz, după ediţia din anul 1990, a scris în ziarul „Corriere della Sera” următoarele: „un San Remo la Marea Neagră”, iar prezentatorul festivalului Octavian Ursulescu este „un Pippo Baudo român”, astfel făcând trimitere la celebrul prezentator al Festivalului de la San Remo. Un alt nume prezent în antologia de față este Sergiu M.Găbureac (născut la 9 Septembrie 1947, la Poieneşti-Vaslui, România), scriitor și publicist român, absolvent al Universității Al. I. Cuza din Iaşi, Facultatea de Filologie (1968-1972). Din octombrie 2000 domnia sa activează la Biblioteca Metropolitană din Bucureşti în calitate de şef al serviciului Dezvoltarea Serviciilor Publice, dar, în același timp, este și lector-formator la Centrul de Perfecţionare în Cultură din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (2002-prezent). Sergiu M.Găbureac a editat 14 cărţi, unele din ele nominalizate cu premii naționale și internaționale, concomitent, fiind autorul a sute de articole de publicistică la ziare si reviste din țară și străinătate, distins cu decorația „Meritul Cultural – clasa a III-a”. Pe când, Magdalena Albu (născută la 26 octombrie 1972, Râmnicu-Sărat, județul Buzău) este scriitoarea care a publicat în timp volume de eseistică, istorie şi critică literară, cele mai consistente fiind „Dictatura nonvalorii”, Editura Anamarol, 2011; „Cultura română şi spiritul de haită”, Editura Anamarol, 2011; „Arta mizeriei”, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2013; „Maladia fricii”, Editura Singur, Târgovişte, 2015; „Elogiul demnității”, Editura Armonii Culturale, Adjud, 2015. Magdalena Albu este și autoare de carte ştiinţifică, ultima lucrare întitulată „Impactul amenajărilor de desecare-drenaj pe terenurile cu soluri grele”, Editura Anamarol, 2011.

Cât despre volumele 19 și 20 ale Antologiei de proză „Verba Volant, Scripta Manent” sunt în aceeași măsură ca și volumul cu numărul 18, reprezentând valoare literară și importanță culturală. Printre numeroasele și celebrile personalități înscrise în antologie, volumele 19-20, se regăsesc scriitorii: Cezarina Adamescu (scriitor și critic literar român, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Bacău; opera scriitoarei cuprinzând peste 70 de cărți și nenumărate colaborări cu publicații literare din țară și străinătate), Nicolae Georgescu (renumit eminescolog, critic literar și cercetător, dr., prof.univ., savant, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, autor a zeci de cărţi despre viața și opera lui Eminescu și peste 100 de studii, articole, comunicări în ţară şi străinătate), Maria Giurgiu (născută la 1 noiembrie 1960, comuna Uda, județul Argeș, în prezent Italia – Pordenone, regiunea Friul; poetă și prozatoare), Mihai Iunian Gîndu (născut la 21 iunie 1969, în Bucureşti, poet și prozator), Mihai Manolescu (poet), Emil Cioran, Ion Brad, Rodica Elena Lupu, Galina Martea, Gabriela Căluțiu Sonnenberg, Neluța Stăicuț, precum și mulți alții.

Așa cum s-a făcut referință de la bun început, antologia „Verba Volant, Scripta Manent”, cu volumele 18-19-20,  unește în sine tot ceea ce este demn de apreciere și respect, simbolizând imaginea unei munci asidue întru culturalizarea poporului român, imaginea reală fiind Editura „Anamarol” din București, iar specialistul și administratorul veritabil în editarea lucrărilor respective este Rodica Elena Lupu. Așadar, editorul și antologatorul Rodica Elena Lupu este identitatea spirituală care prin intermediul publicațiilor sale și a Editurii Anamarol îmbogățește cultura națională română, transformând-o inevitabil în valori sociale absolute.

————————————-

Dr. Galina MARTEA

Olanda

22 februarie 2019