Între noi amândoi…
Între noi pereții minții sunt lipsiți de așteptări,
… cu oglinzile chiar sparte în cioburi de amânări.
… în apusul, răsăritul nopților noastre târzii,
văd cum disperarea-și face numeroase strategii.
Între noi lacrima seacă (de pe-obraz) îți stă să cadă,
… în oceanul de neliniști … unde și-a făcut o radă.
amintirile uitate îți pot fi … resentimemte,
iar în viața ta ratată, aroganțe permanente.
… piatra noastră de-ncercare este chiar sărutul tău,
(împărțit cu nimeni altul … decât bunul Dumnezeu!).
… care văd că pregătește pentru noi … eternitate,
fiindcă la scrutinul morții, am avut … imunitate.
Între noi pot fi de-asemeni ani cărunți de așteptare,
… pregătiți pe îndelete … poate pentru fiecare.
nu îi știm dezmodământul, fiindcă nu e afișat,
și n-am vrea, în consecință, ca să cadem în păcat.
Între mine și-ntre tine depărtarea se mărește,
… începutul neființei simt că ne tot putrezește.
sentimentele caline ce le-aveam la începuturi,
sunt cuvinte, vorbe goale … începutul unor nuduri.
– Între noi e azi (și-atât) chiar dacă rămânem treji!,
(nu mai poți cu ochii minții nici măcar să ne visezi)
… va rămâne între noi … ne-ntrecutul ieri de mâine,
veșnicia unui vis … și amprentele străine.
—————————————
Florin-Cezar CĂLIN
13 iunie 2019