Florentina SAVU: Prin timp și spațiu

PRIN TIMP ȘI SPAȚIU

 

Prin timp și spațiu fi-vom culori spre infinit
Cu palmele întinse spre un zbor nesfârșit,
Privim timpul curgând iute-n nemărginit
Suntem izvor de viață în iubiri regăsit.

 

Suntem bucăți din soare, din stele strălucite,
Cu frunți calde și albe în ploaie miruite,
Suntem fluturi și păsări mereu curajoase,
Suntem si dans nebun de ape vijelioase.

 

Suntem frunze din iarna vieții risipite
Plutind frumos prin spații de ploi curățite,
Ne strecurăm prin nori ca apa printre stânci
Revărsându-ne în dor și în vise adânci.

 

Suntem un somn divin, încununat cu dor,
Vraja din clipa senină a unui fior,
Suntem dorința nebună de-a cunoaște totul
Și de-a experimenta și tăcerea și jocul.

 

În zare ni se-arată cer viu de mărire
Și munți falnici acoperiți cu iubire,
Suntem flăcări de vis într-un iubit univers,
Suntem visători născuți pe buze cu vers.

 

Zbor ne luăm către stele, spre raiul cu flori,
Cu aripi strălucitoare ca și fluturii-n zori,
În acest zbor dragostea să ne însoțească
Și-n speranțe, muguri tuturor ne-înfrunzească.

 

Către cerul etern, din lumea noastră plecăm
Fericiri nebănuite acolo sus să le-aflăm.
Pe câmpii ca smaraldul și atât de-nflorite
Lună, soare ne zâmbesc cu sclipiri aurite.

 

Din aceste înălțimi vom ajunge-a privi
Cum jos, pământul de tot o-nverzi,
Cum va trece vrăjitor prin cele patru-anotimpuri
Culegând din toate bucurie și nimburi.

 

Viața întreagă-i un cerc: pleci, te-ntorci, și sari punți
Și treci de prăpăstii și munți,
Îți clădești fără preget,cuprins de-același dor
O viață de fericire care să curgă izvor.

 

Visezi odihnă pe un pat plin de flori
Și mult frumos cu care să te înconjori,
Lumea toată fi-va un curcubeu,
Cu iubire colorând visul tău

 

În brațe te-o lua, la sânu-i de Dumnezeu
Fiindu-ți lumină, pat și-uneori, alizeu,
Cerul este iubire dar se poate și mânia
Însă, pe toți ne cuprinde în nemărginirea sa.

 

Cântecul acestei vieți e frumos dar doar unul
Și se-mprăștie prin timp cum se-mprăștie fumul,
O inimă-adevărată fi-va pentru toți omenirea,
Fi-va forță și vrajă dar va fi și zidirea.

 

Dumnezeu ne-a dat-o nu ca pe-o pedeapsă,
Viața întreagă-i iubire dar și-un vis în transă,
Ura niciodată nu vom survola
Zbor și drag, întruna, suflet ne-or invada!

———————————–

Florentina SAVU

1 octombrie, 2018

 

 

Lasă un răspuns