VIAȚA CURGE PRECUM CURGE O APĂ
Viața curge precum curge o apă,
Când mai domoală,
Când mai vijelioasă,
Când mai blândă,
Când mai nervoasă
Ducând cu sine suspine,
Dureri, necazuri și lacrimi,
Purtându-le cât mai departe,
Vărsându-le în mări și oceane
Sporindu-le doza de sare…
Viața curge precum curge o apă,
Mai limpede ori mai tulbure,
Cu mișcări lente sau brutale,
Tăcând sau urlând,
Înfiorându-te,
Determinându-te să te gândești
La azi și la mâine:
Azi dai drumul pe apă
Tuturor supărărilor,
Mâine se ivește poate speranța
Care te va face să vezi viața
Mult mai colorată și mult mai frumoasă…
Viața curge precum curge o apă,
Astfel încât mâine
Să poți lua totul de la capăt
Și să-i mulțumești apei
Că ți-a dus departe, pe valurile sale,
Toată zgura adunată în tine,
Toată cenușa supărărilor grele,
Toată frământarea și întristarea
Din sufletul tău…
Da, viața curge precum curge o apă…
Curge, tot curge necontenit,
Spălându-ți sufletul,
Și mintea, și trupul,
Și punându-ți pe față
Strălucirea luminii
Și frumusețea florii albe de crin…
STAU STRĂIN
Stau străin și admir toamna,
Toamnă e-n sufletul meu,
Cerul nu-mi spulberă teama
Ce-o port în mine mereu,
El mă scaldă generos
Cu-a sa lumină divină
Dar îmi pune pe miros
O tristețe de rugină.
Stau pe mal de timp râpos,
Stânci se-ntind în fața mea
Și-o răceală, dureros,
Îmi bântuie inima…
Un copac vrea să m-aline
Dar frunzele-i sunt bolnave,
Doar un gând mă mai susține:
Că bolile lui nu-s grave…
Va trece prin frig și ger
Despuiat și scârțâind
Dar vor veni prin eter
Fluturi moi, pe el curgând,
L-or împodobi cu alb
Până-n primăvara vieții,
Pe sub el ca un nabab
Îi voi cânta tinereții,
Voi căpăta iar puteri
Ca să sper într-o iubire
Ce m-o ridica din ieri
Dăruindu-mi nemurire!
———————————–
Florentina SAVU
24 octombrie, 2018