Corin în seară
Seară cu drag şi bucurie
Din suflet o mie de culori
Pragul sub pas cu solie
Iar brațul plin de comori
Respiri în taina sfințită
Din cuvânt şi chemare
Flori sfinte pământului
Omul câte duce pe cale
Se adună-n mână buchet
Mugurii şi chip pe fereastră
Să lumineze cu făclia lor
Clipe-n universul de acasă!
Dăruind frumos
Dăruind o altă bucurie
Din comorile universului
Unde culorile se revarsă
În arta dumnezeiescului
O lume văzută din nevăzut
Împarte cu iubire firescul
Lacrimă revărsată ca hrană
Să bucure privirea şi poetul
Nu nu cel ce înşiră-n cuvinte
Mărgaritare din crin nevăzut
Ci acela cu fruntea cuminte
Ce taina pătrunde în absolut.
Pe mal de Main
Spune-ne povestea iei
Suflet îmbracăt frumos
Ochi ai minților dăruind
Dorul ce-i stăpânit duios
Privesc câmpia verde
Ce ochiul iar găteşte
Parfum de primăvară
Cu vorba-n româneşte
Ce iar se duce acasă
Şi iar se întoarce la voi
Copiii țării din suflet
S-o luminați muguri noi.
Icoana din poartă
Icoana din poartă avea chipul scorojit,
Iar mâinile… mâinile urme ale iconarului,
Ce le dăruise început cu dreaptă măsură.
Acum… doar ochii şi vorbele cu duh pline.
Ferestrele sufletului erau larg deschise,
Pentru trecătorii ce le atingeau în căutări.
Vorbe ghem din viața mângâiată cu anii,
Lumini din greşeli din adânc de chemări.
Cercul se răspândeşte din chipul vopsit
De soarele verii dogoritor, de fumul frigului,
Ce avea povestea lui cunoscută din citire,
De pe bolta cerului, unde aveau să ajungă.
———————————
Eugenia BUCUR
Slatina