Emma POENARIU SERAFIN: Poeme

Sub paşii trişti

 

Curg valuri de nici nu poți să le-asculți
Departe,departe, la margini de ape
Se scurg pe sub paşii trişti și desculți
Fiorii tristeților lor nu cer să se-adape .

 

Nisipul pe plajă e goana din vânturi
Iar pașii se prind câte doi , în buchete ,
Când marea absoarbe miresmea-n adâncuri
Iar ei se scufundă-n nisip să se-mbete.

 

Prin urmele serilor din paşii pierduți
Cresc ochiuri adânce, sunt ochiuri de ape,
Ori trupuri de ceară, din ochi nevăzuți
Ce-au curs prin nisipul fierbinte ce crapă.

 

La margini de ape , doar paşi scufundați
De nici nu mai știi de vin, ori se apleacă,
Prin urma tristeții, pe mal, aplecați
Îşi urlă durerea-nspre mare, să tacă.

 

Dacă pleci

 

Dacă pleci, să nu- mi iei calul.
Lasă-l colo, lângă ape
Leagă-l să nu-l prindă valul,
Doar atât, cât să nu scape.

 

Dacă pleci, să nu-mi iei calul.
Leagă-i șaua, sub căpastru,
Pe sub şa, îmi țin pocalul
Sufletului meu, sihastru.

 

Dacă pleci să nu-mi iei calul,
Singurul ce mă mai ține,
Când durerea și amarul
Rup din mine, clandestine.

 

Dacă pleci, să nu-mi iei calul
Cât să-i pot sfinți aripe,
Călărind, înspre portalul
Visului ce-i strâng din pripe.

 

Dacă pleci, mai lasă-mi calul
Uită-l colo, lângă ape.
Leagă-l, cât să stea pe malul
Clipelor, cât să se-adape.

 

Fă-mă Doamne
                    ( blestem )

 

Fă-mă Doamne-n paşi o floare
Să-mi împrăștii tot nectarul
Peste văi şi dă-mi răbdare
Scânteind prin flori, amnarul.

 

Fă-mă-n flori de levănțică
Să nu uit ce este frica
Sau în floarea cea mai mică
Ce o calci, ca pe nimica.

 

Fă-mă Doamne-o buruiană
Să mă dorm , lângă izvoare,
Peste lespezi, ce mă-ndeamnă
Şi m-alină, când mă doare.

 

Fă-mă Doamne o cicoare
Fă-mă, lanul plin de spice,
Treierat ,din întâmplare
De fecioarele… novice.

 

Fă-mă Doamne flori de soare,
Trandafirul din dulceață
Iar culoarea, prin culoare,
Să mă rumene pe față.

 

Fă-mă Doamne, flori pe ape
Fă-mă setea, după sete,
Păpădii, şi nu mă bate
Vântul verilor prin plete.

 

Fă-mă floarea cea mai nouă
Busuioc, sfințind hotarul
Dimineților, prin rouă
Să acopăr… calendarul.

 

Fă-mă floare din credință
Fă-mă Doamne, flori de nufăr .
Înmulțiți doar din dorință
Fă-mă floare, să nu sufăr.

——————————-

Emma POENARIU SERAFIN

18 iulie, 2018

Lasă un răspuns