Emilia ȚUȚUIANU: Poesis

MÃRIMEA TIMPULUI

 

Zilele şi nopţile se măsoară cu ora.
Unele sunt scurte, altele sunt lungi,
Dar mărimea lor nu depinde de oră
Ci, doar de ţelul la care vrei s-ajungi.

 

Eu vreau zile şi nopţi ca la Polul Nord
Poate că atunci voi avea Timp
Să Trăiesc, să Gândesc, să Iubesc
Dar, poate că nici atunci,
fiindcă,
Şase luni noapte, şase luni zi,
Se măsoară tot cu ora

…………………………….

Nu-mi rămâne decât timpul
Transformat în Eternitate

 

PIOŞENIE

                                                    Motto:

         Ieşi-va duhul lor şi se vor întoarce în pământ.

  În ziua aceea vor pieri toate gândurile lor.
(Ps.145,4)

 

Mă-ndrept spre casa bunicilor,
Dar ea mă primeşte pustie şi goală.
Mă-ntorc spre căminul părinţilor
ca o pasăre care,
după ce şi-a luat zborul,
îşi caută cuibul plin de
penele ce i-au căzut din aripi.
Mă-ntorc la fiinţa iubită,
cu sufletul plin de dragoste,
să-i spun c-a fost cu mine mereu!
Mă-ntorc, spre tot ce-a fost
tristeţe şi bucurie…
şi

Vreau să retrăiesc totul…
pentru că timpul devine un hoţ
al vârstelor şi fuge…fuge…fuge
şi

Atunci, mă voi întoarce către
pământul care mi-a dat fiinţa…
„din pământ eşti
şi în pământ vei merge!”

 

TRADIŢIE

 

Cerul e un covor plin de stele
Unele surâd, altele sclipesc sau zâmbesc
Vorbind oamenilor despre marea taină a lumii,
dar

Ei nu ştiu ce-nseamnă mişcarea
unei stele pe bolta cerească,
Ei nu ştiu dacă stelele mor câte puţin
sau deodată
dar
Ei ştiu că sufletul este stea
Care, atunci când va cădea,
Se stinge-ncet …şi el şi ea

––––––––––

Emilia ȚUȚUIANU

Roman

10 iulie, 2018

Lasă un răspuns