E greu și dureros să vorbești la trecut despre un prieten drag! E greu să spui sufletului să înțeleagă că o stea a apus pentru totdeauna și că va străluci doar în sufletele celor în care-a lăsat urme. Destinul – cauză ce ține lumea aceasta laolaltă și Destinul – cauză a despărțirii muritorilor… Inevitabilul ființării, înspre neființă, ne smulge acum o Doamnă a culturii romașcane: Minodora Ursachi. Ghirlanda de litere, pusă pe fruntea sa de făptuirile în timp, nu o va putea șterge niciodată, nimeni și nimic. Un Om a cărui năzuință a fost virtutea, angajarea față de sine și față de semeni, folosirea timpului cu folos și deplin. Aceasta a fost cheia vieții petrecute lângă noi, cu zâmbet, voie bună și optimism. Ne va lipsi mereu pentru că rămânem văduviți de căldura domniei sale, de frumusețea sufletului, de prietenia ei, de râsul sănătos și atât de molipsitor ce împrăștia orice urmă de tristețe, de cuvintele alese și calde care, asemenea unui balsam, alungau temeri făcând loc speranței, de profesionalismul ei, de umanitatea ei… A fost un om puternic, special, de la care am învățat să trăiesc în prezent, învățând din trecut, că Dumnezeu ne dă tuturor încercări pentru că toate au în final o rezolvare, că onestitatea și bunătatea sunt virtuți pe care ori le ai ori nu ți le dorești, că fiecare dintre noi suntem ca niște păsări care trebuie să aibă încredere în propriile aripi, nu în ramurile pe care poposesc. Călătoria aceasta, care a însemnat viața doamnei Minodora Ursachi, i-a oferit de toate. Pentru domnia sa a contat însă fiecare pas înainte, fiecare bucurie primită sau oferită, fiecare realizare, fiecare gest făcut în numele binelui și al frumosului. Nu a contat destinația, ci ceea ce a lăsat în urmă și faptul că nici un obstacol n-a făcut-o să renunțe la visele ei.
Oamenii cu suflete frumoase sunt de cele mai multe ori cei mai încercați în viață și asta-i face mai puternici și mai frumoși. Un astfel de om a fost Minodora Ursachi. Frumos, puternic și încăpățânat să lupte cu toate provocările vieții. Și până mai ieri i-a ieșit perfect… Și-a ridicat privirea la cer și privirii i-a urmat sufletul cu toată culoarea… De sus, în ecou, râsul molipsitor deschide o poartă de rai…
Eternitatea a îmbrățișat-o pe doamna Minodora Ursachi, cu căldura și respectul cuvenit unei brave deschizătoare de drumuri și orizonturi artistice în târgul Romanului, așa cum a fost în viața sa pământească. În sâmbăta de 18 noiembrie a anului 2017, Minodora și-a luat zâmbetele și jovialitatea binecunoscută și a plecat dincolo, într-o altă dimensiune, cea a eternității, lăsând un gol în sufletul celor care au cunoscut-o.
Să-ți fie somnul lin, distinsă doamnă a muzeisticii și culturii romașcane! Amintirile lăsate sunt o bucurie și o binecuvântare! Cu tristețe ridicăm ochii spre cer a rugăciune… odihnă veșnică pe cea mai luminoasă, colorată și strălucitoare stea!
Minodora Ursachi, muzeograf, publicist, s-a născut la 22 decembrie 1934, în localitatea Negrea, comuna Lascăr Catargi, Galaţi. Urmează cursurile primare în satul natal (1942-1946), Liceul de Fete Mihail Kogălniceanu în Galaţi (1946-1953) şi Facultatea de Istorie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi (1953-1957). După terminarea facultăţii este repartizată ca profesor-muzeograf la Muzeul de Istorie din Roman, unde a activat între anii 1957-1968.
Fire sensibilă, autodidactă, inovatoare, fondează Muzeul de Artă din Roman în anul 1970, unde îşi va dărui 30 de ani de viaţă profesiei de muzeograf (1970-2000).
În anul 2002, la Sărbătoarea culturii romaşcane, primeşte Premiul pentru Cultură şi Diploma de Recunoştinţă pentru susţinerea cercetării arheologice şi contribuţia adusă la dezvoltarea şi valorificarea patrimoniului muzeal, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la fondarea Muzeului de Istorie Roman (2007).
Cărţi publicate:
– volumul Muzeul de Artă Roman 50 de ani, Editura Muşatinia, 2007, pune în valoare patrimoniul deţinut de această instituţie;
– dicţionarul de artă, Identităţi artistice la Roman, Editura Muşatinia, 2013, prezintă personalităţi ale lumii artelor care au onorat cu prezenţa lor Muzeul de Artă din Roman. Volumul a fost apreciat la superlativ: ,,un excelent dicţionar – album de artă” de către criticul literar Constantin Tomşa.
– volumul Fenomenul artistic romașcan, Editura Mușatinia, 2017, adună cronici, comentarii, articole, studii, evocări, amintiri şi comunicări scrise în decursul celor aproape 50 de ani de activitate neobosită în domeniul Artei, a simţirii frumosului ca ,,perfecţiune fenomenală”, a cunoaşterii intuitive, asemănătoare cu cea raţională, ca ştiinţă a cunoaşterii senzoriale din universul artelor plastice.
A organizat peste 300 de expoziţii temporare la sediul Muzeului de Artă şi peste 200 de expoziţii itinerante precum şi numeroase activităţi culturale. A scris cronici, articole, studii, comunicări în diferite publicaţii: Pictura, artele Plastice (Istoria oraşului Roman, 1392-1992), Donaţia Maria Steurer Moţatu şi Leonida Moţatu (Carpica XXXI, 2002), Profesorul Ion N. Teştiban (Melidonium I, 2009) având colaborări la diverse reviste de cultură şi artă.
Personalitatea domniei sale este evocată în volumele Portrete printre rame, autor Gh. A.M. Ciobanu, 2012, Personalităţi române şi faptele lor 1950-2010, autor Constantin Toni Dârţu, Un dicţionar al literaturii din judeţul Neamţ, Constantin Tomşa 2014, și Personalităţi ale culturii din judeţul Neamţ, 2014.
Minodora Ursachi, o prezenţă de marcă a vieţii culturale romaşcane şi-a lăsat amprenta asupra Muzeului de Artă din Roman, constituind un etalon de profesionalism şi un model de urmat în viaţa muzeală. În timpul cât a condus activitatea Muzeului de Artă, nume importante ale plasticii româneşti au avut manifestări expoziţionale în localul de cultură romaşcan.
Un caracter luminos, energic şi entuziast, doamna Minodora Ursachi a ştiut să respecte valorile culturale autentice şi să contribuie la promovarea lor.
Realizând că artele plastice, prin armonie, formă şi echilibrul proporţiilor, apropie oamenii în subtilitatea simţirii, Minodora Ursachi a fost neobosită în promovarea a tot ce ţine de acest domeniu ce încântă ochiul şi sufletul şi contribuie la desăvârşirea interioară a omului.
Modul de prezentare, împreună cu intuiţia şi sensibilitatea artistică, cu dăruirea interioară, ce definesc un artist plastic, îi conferă o reală şi obiectivă receptare şi interpretare a frumosului din Artele plastice.
Pentru Minodora Ursachi estetica devine un mod de cunoaştere, o ţintă contemplativă, prin care argumentează că Frumosul în Artă este reprezentarea sensibilă a Ideii.
Minodora Ursachi a conştientizat, prin prisma meseriei de muzeograf, că noi oamenii suntem dornici de frumosul artistic, ca ecou al umanismului ce ne diferenţiază de lumea necuvântătoarelor, contemplarea produselor artelor plastice fiind momente încununate de sublim, de muzicalitate, de reculegere şi motivaţie. Arta – ca aură a omului, aşa ne-a dăruit-o Minodora Ursachi prin tot ce a oferit comunităţii.
A slujit arta şi tot ce ţine de ea cu un soi de religiozitate înduioşătoare, pătimaşă chiar, ducând o luptă invizibilă pentru asanarea urâtului din viaţa noastră.
Arta îl face pe om mai stăpân pe instinctele sale – spunea scriitorul Ion Agârbiceanu. Trăind într-o lume a frumosului artistic şi înconjurându-se de oameni de caracter, Minodora Ursachi a promovat cu toată fiinţa ei, de-a lungul unei cariere impresionante, focul misterios al creaţiei – ca ardere istovitoare şi neîntreruptă ce răspândeşte Lumina.
Dumnezeu să o odihnească în pace !
—————————–
Emilia Țuțuianu
Roman
23 noiembrie 2017