Iubite, cade toamna la Sibiu
Iubite, cade toamna-n Cişmigiu
Și parcă e-ntomnată toată țara
Aleile sunt toamnă-n Timișoara
Și uite-o că venită-i la Sibiu.
Sub frunza de deasupra-mi prăvălită
Încerc să mă strecor în pas subtil
Cu sufletul din verbe, de copil
Pe candela Cetății. ..rătăcită …
În Sub-Arini aleile-s mărunte
De nu mai știu pe unde s-o apuc
De mă întorc, ori poate mă mai duc
Cu gândul gol sub tamplele-mi cărunte.
În toamna grea să cumpăr drept la viață
Totul en gros și fără de bacșiș
Doar pe tarabă, frunze pe furiş
N-am să accept mormanelor din față .
De mâna ta, în toamna mea frumoasă
Iubite suntem toamnelor nativi
Împleticiți prin frunze, doi betivi
Rămași în toamnă să ne-o facem casă.
Și. ..cade toamna toată la Sibiu
Și cade grea de-acum în toată țara
Adună roze-n taină-n Timișoara
Și -n București, că-i dus de nu-l mai știu.
———————————
Emilia (Emma ) POENARIU SERAFIN
Septembrie 2019