Am văzut cu zoom măcelul rațiunilor cu viermi
În odaia unde plânsul e delir de gramofon
Dumnezeu din mine însămi, mi se pare omofon…
Pacea, drama și-ndurarea nu se-mpart în părți egale
Între slugi și Zei de plumb, sclavi și mințile regale…
Au făcut umbrele cheta și-mi oferă-mbrățișări
Când mă izolez de îngeri și mă-mbrac în remușcări.
Am gustat angoasa fricii și-am bătut la poarta Morții
Însă-atunci Dumnezeirea mi-a spart temnițele sorții.
Am jucat din mine însămi Domino spre Mântuire
Și cu cât picam mai des, tot mai multă răzvrătire
Închegam în simț și-n fapte tot cerșind făgăduințe
Și-am uitat că Răsăritul se ascunde și-n sentințe…
Când mustrările te-ajung și-ți tranșează idealul
Vei vedea cum înflorește din percepții, irealul.
Buzduganele tăcerii te vor avea ca și țintă
Însă-n ele Adevărul nu-ndrăznește să te mintă.
Un măgar doar paie vrea nicidecum vreun gram de aur
Cum să dibuiești Lumina daca bezna ți-e tezaur?
Dacă grație-ți oferă Michiduță prin păcate
Cum să nu ai către pace toate căile spurcate?
Am văzut cu zoom măcelul rațiunilor cu viermi
Ca să pot sădii în carne trandafirii mei inermi…
Mi-am legat la cap de rană și blestemele și Crezul
Însă doar în ploi sărate mi-am putut primi botezul.
Astăzi vina și rușinea fac întrecere spre pod
Care să mă nimicească și din care să dau rod…
În odaia unde dorul mi-a-mpăienjenit pereții
Nici Potopul n-ar lua Calea a tot ce-au prezis profeții…
Solitudinea mă paște și orgoliul mi-e sortit
Mi-e retina catacombă cu toți cei ce m-au iubit…
Dacă fi-va-n lume Pace și regretele s-or stinge
Să vă amintiți că focul apa nicicând n-o învinge.
——————————
Ella IAKAB
13 martie 2019