PE FRUNTE DE HÂRTIE
Și azi am scris pe frunte de hârtie
Muguri noi de cuvinte cu drag i-am închinat,
Versului plin de dor pe care vrerea-l știe,
Fără s-am modernism sau stil sofisticat…
Cuvintele am cules cu a gândului culoare
Și le-am cusut cu drag pe românească ie.
Rime noi am brodat din gingașă chemare,
Pentru sublimul dom de aleasă poezie…
Adesea-nchin aici, tot ce-am avut în viață
Chiar și din timpuri strămoșești ce dor,
Haru-mi rodesc în rima aprinsă, săltăreață,
Cu înnoiri culese din soarele- arzător.
……………………………………………………
Mi-e însă câteodată pornirea nerozie
”Și-nțep savant„ în inimă cuvântul…
M-adun însă degrabă în mica-mi cochilie
Și slavă aduc slovei care îmi știe cântul.
În mare taină aprind și-o galbă lumânare,
Îmi retrezesc și muza uitată-ntre suspine…
Iar din răscruci ce-mi dor de-atâta așteptare,
Salt versul nou și-l scriu cu har ce naște-n mine.
—————————————–
Elena VOLCINSCHI
(Din volumul ,,La margine de amurg ”, 2014)
Sunt onorată, mulțumiri!