Viața noastră ca o Poezie
( O poezie ție, care ești sus în cer cu îngerii!)
E viata noastră ca o Poezie,
Destinul doar într-nsa îl citești,
E liniștea și mângâierea vie,
Pe care uneori ai vrea s-o întâlnești.
O-nșiruire de cuvinte-n rânduri,
Din suflet așternute pe o coală de hârtie,
Pline de sentimente și de gânduri,
Ce le închin cu dor și dragoste azi ție.
E amintirea când strânsă la pieptul tău,
Iți auzeam tictacul inimii cum bate,
Si cât de fericită eram atuncea eu,
Iar astăzi ești cu mine doar tu, Singurătate.
Și ochii tăi albaștri ce mi -au scăldat ființă
Ii caut printre stele sperând că -i voi găsi,
In amintirea lor mi-a rămas doar credința,
Speranța ca măcar, în vis i-oi întâlni.
Mi-i dor de viața noastră cu bune si cu rele,
Unde ești suflet drag?… mi-i dor de o îmbrățișare,
Cine s-alinte astăzi zbuciumul inimii mele,
Răpită de durere și amintiri amare?
Aștern aceste rânduri si gândul mi-i la tine,
Încet se lăsa noaptea neagră și pustie
Mă rog la Dumnezeu acolo să fii bine
Și inima mi- alint scriindu-ți o poezie!
——————————-
Elena TUDOSA
21 martie 2019