Dorel SCHOR: Cum să slăbim

„Cum să mâncăm oricât dorim şi să slăbim”. Acesta este numele cursului la care m-am înscris săptămâna trecută, cu toate că, personal, nu am nici un motiv să dau jos din kilograme, ba chiar dimpotrivă… Dar aşa sunt eu, teribil de curios. Secretara cursului m-a privit oarecum ciudat, eram singurul cu greutatea netto aproximativ normală, dar nu a spus nimic. Conferenţiarul ni s-a adresat prietenos, a vrut să ştie cam la ce nivel să vorbească publicului şi, când s-a lămurit, a pus o întrebare care să ne cucerească:
– Cine nu vrea să mănânce un muşchiuleţ rumen la grătar?
Şi tot el a răspuns:
– Toată lumea! Privim carnea trandafirie din galantar, e atât de proaspătă că-ţi face cu ochiul, dar noi ştim că regula permite furnizorului să suplimenteze pînă la 25 la sută apă. De ce? Ca să câştige în volum, să pară mai multă…
– Uite al naibii…
– Da, numai că apa are tendinţa să se scurgă, nu se ţine. Şi atunci, se pun în carne fosfaţi.
– Şi noi cumpărăm carne cu fosfaţi ?!
– Încă nu, pentru că fosfaţii dau cărnii un aspect de gel. Necomercial… Şi atunci, se adaugă proteine care oferă altă consistenţă.
– Şi asta-i carnea pe care o cumpărăm?
– Nu, acum carnea este palidă, nu are acea culoare roză, apetisantă. Este momentul când se introduce o cantitate de nitraţi care îi dau o aparentă prospeţime.
– Acum e bună de mâncat?
– Nu, pentru că şi-a pierdut gustul. Numai după ce se suplimentează cu E-uri, substanţe care-i dau mirosul şi gustul ştiut, conservante şi altele care păstrează calităţile naturale, carnea e bună de mâncat.
M-am uitat în jurul meu. Toţi erau evident descumpăniţi. Nimeni nu dorea deloc să mânânce. Cel puţin pentru o perioadă, probabil că nu se vor atinge de carnea astfel prelucrată.
Lecţia următoare se ocupă de dulciuri.