Nu mă răstihni!
Fă-mi un pod între mine și mine
Nu mă răstihni!
De mă pierd sau mă vreau
mi-e tot una…ce dacă?
am dublă personalitate-
bine că-i inima la locul ei!
Și-mi mai crește un cord în partea dreaptă!
Poezia va închide ochii înaintea mea,
E posibil să nu pot muri,
Cine o să creadă!?
Scriu vieții un poem desăvârșit
Mai lasă-mi o ultimă zi!
Apoi voi trece singură ca-ntr-un regal
peste curbura de ramuri
Numită arcadă,
Până dincolo, dincolo
infinit să mă pierd, până dispar
încet…într-un lan de lavandă…
v-a fi semn că-am învins
cum n-am trăit niciodată,
c-am terminat al vieții poem
cu două inimi scris!
——————————
Daniela PÂRVU DORIN
5 august, 2018