Uneori aș vrea să pier în
soare,
Să mă pot transforma în
lacrimă colorată
Pe a trandafirului petală
sângerândă,
Să port nectarul din flori
până adorm
Ușor, ușor, ușor…
Să mă risipesc pe galbena
câmpie
De la răsărit până la tristul
apus,
În adierea uscată a vântului
din nord
Suspinând în goliciunea lină
a izvorului
Și pot apoi să dispar pe lutul
moale !
Frumosul meu să plângi
puțin
Că-i poezia spusă încet
și scurtă
Și-ți jur că înger am să-ți fiu
în zile,
În noapte lungă !
–––––––––
Daniela ENE