Singur în noapte
Singur în noapte evadez
pe calea viselor
în altă dimensiune,
cu sufletul îndurerat,
străpuns de dor caut iubirea,
magic elixir al vieţii
pe tărâmul celest, sideral
înmiresmat cu parfum de hisperidă.
Un înger cu glas duios mi se-arată
ca o rază a luminii cereşti;
iubita,
mă atrage ca un magnet
în braţele ei într-un dans ameţitor
prin ploaia pulberii de stele
sufletul mi-e alinat ,
alungă umbrele durerii.
Nu mă mai întorc din Paradis
în lumea rece şi meschină
plină de boli şi suferinţă
să fiu pe Terra
un veşnic visător
singur în noapte…
——————————
Dan SPRINCENATU