România
N-am o țară de vânzare
Că m-aș face rob și fur,
Aș muri într-o uitare
Și în suflet cu sperjur!
Că de-aș vinde amintirea
Raiului de pe Pământ
Cerul mi-ar ploua pieirea
Timpului fără Cuvânt.
Și-ar ploua cu lacrimi stoarse
Peste seceta de dor
O să pier în câmpuri arse
Fără ca să pot să mor!
N-am o țară de robie
Să o pot lăsa în teamă
Fiindcă vreau ca sa se știe
Că mi-e soră, sau chiar mamă.
Sau chiar buna mea mireasă
Cu nuntirile frumoase,
Sau chiar moartea mea aleasă
La soroc fără de coase.
Că mi-aș vinde Miorița
Cu tot plaiul ei cu flori,
Sau câmpul cu lămâița
Și brâul din trei culori.
……………………..
N-am Pământul de lăsat
Fiindcă Domnul mi l-a dat!
——————————–——–
Dan-Obogeanu Gheorghe
1 Decembrie, 2018