Dacă
Dacă-ar fi iubirea verde
Ţi-aş sădi păduri pe munte
Unde-n umbra ei te-ai pierde
Să te-aştept la cap de punte.
Și m-aş face poieniţă
Să te-aşezi pe braţul meu,
Sau izvor de nefiinţă
Să mă-nvii cu dorul greu!
De te-ai face rândunică
Ţi-aş da cerul cu-mprumut
Şi m-aş face vârf de stâncă
Să te apăr ca un scut.
Dacă-ai fi un vis de vară
Aş da timpul înapoi,
Iarna rece ca să piară
Să fim tineri amândoi
Să rămânem ca un munte,
Peste ierni, netulburat,
Cu zăpezi şi flori mărunte
Și cu chipul neschimbat!
––––––––––––––––
Dan-Obogeanu Gheorghe
19 iunie, 2018
Mununate versuri!!