Cristinel Cristea :Eminescului

Vino! Ușa e deschisă!

Ai plecat fără să iei cu tine,

Atunci când te-ai ridicat din tei,

Nici una din cărțile divine,

Care luminează anii mei!

Veronica a rămas rănită,

Într-un colț de cameră, umbrit,

S-a simțit așa nefericită,

Că-ntr-un sfert de clipă, a fugit!

A venit pe cale lactee,

Unde, ca luceafăr, hoinăreai,

Și ți-a devenit din nou femeie…..

Cei îndrăgostiți au loc in Rai?

Mult prea repede a ta plecare!

Ai crezut că noi o să uităm?

Despărțirea, tot mai tare doare,

Vino, Nemurire! Așteptăm!

Ușa e deschisă pentru tine,

Mai adu-ne versul tău sublim!

Demiurg din zările senine,

Vino, am uitat să ne iubim!

Versurile tale de iubire

M-au făcut mereu îndrăgostit,

Deși la un pas de fericire,

Mai întotdeauna m-am oprit!

Poate-acesta este rostul tău,

Să ne-nveți, venind din Absolut,

Să iubim, trecând așa mereu,

Tot din început în început!

Pentru marele visător

În fiecare an mi-aduc aminte,

Că e un univers ce ne desparte,

Un joc de simțăminte și cuvinte,

Jucat de viață, câștigat de moarte!

Azi iar sunt supărat că ești departe,

Iubite creator de simțăminte,

M-am regăsit în fiecare carte,

Și te-am iubit, din câteva cuvinte!

Iubite domn al limbii literare,

Din parcul tău, din teiul tău vin stele,

Să-mi lumineze foaia-n înserare,

Când îți închin din versurile mele!

Pe rază de luceafăr ai venit,

Și te-ai urcat la ceruri pe o rază,

Iubit poet, mereu îndrăgostit,

Cu versul tău și îngerii visează!

Prin codrii de argint am colindat,

Printre copaci a început să ningă!

Bine-ai venit! De n-ai mai fi plecat!

Luceafăr care n-o să se mai stingă!

Mă tem

Am fost îndrăgostit de când mă știu,
Am rătăcit în mii de vieți trecute,
Nu mi-a fost, în nici una, prea târziu,
Să mă dedic iubirii absolute!

Nu mi-am dorit, nicicând, să-mbătrânesc,
În mine fierbe un vulcan ascuns,
Nu vreau s-ajung să uit ca să iubesc,
Vreau să pătrund în tot ce-i nepătruns!

Sunt fericit fiindcă eternitatea,
Mă lasă să trăiesc și eu în ea,
Și-mi mai asum, o dată, libertatea,
Să simt în orice viață ce-aș avea!

Când nu voi mai iubi, aș vrea, să fie
Îngerul Cerului judecător,
Ce mă va duce într-o veșnicie,
Fără trecut, prezent și viitor!

Cristea Cristinel Alexievici
15 ianuarie 2022

Lasă un răspuns