PĂRERE
Până vom fi și noi țărână
Mai sunt doar câteva decenii,
Și-om sta în liniște deplină
Laolaltă cu străbunii.
Până atunci ne bucurăm
De cer, de soare, de lumină
O savurăm și încercăm
S-avem o viață cât mai plină.
Să alungăm deci îndoiala,
Să nu lăsăm să ne conducă
Prudența, teama ori sfiala
Sau nu mai știu a cui poruncă.
Nu-i nici o presupusă vină,
Ce-i omenesc este permis
Iubire, patos și lumină,
Nimic nu este interzis.
Și e firesc să pretindem,
Să avem drept la sărbătoare,
Cât mai putem, cât ne pricepem
Până la veșnica plecare.
–––––––––––––
Costache NĂSTASE
București
29 mai, 2018