Corneliu NEAGU: Pomul vieții

POMUL VIEŢII

 

Privesc încrezător

spre lumea neştiută,

prin porţile deschise

de dorul călător,

iar cugetu-mi aduce

dorinţa absolută

cu faruri de speranţă

aprinse-n viitor.

 

N-am întâlnit minuni

pe căile umblate

dar le-am zărit în vis

pe drumurile noi,

cu mintea întărită

le-am încercat pe toate

fără-a privi vreodată

cu teamă înapoi.

 

Am adunat cu trudă

învăţătura dreaptă,

luciri nemărginite

destinului să-i dau,

am chibzuit temeinic

ca fiecare faptă

lumină să aducă

pe locu-n care stau.

 

Discipolii cu har

m-au însoţit la greu

pe calea-ntrevăzută

în orizontul lor,

cu fapta şi cu gândul

i-am ocrotit mereu

ca zborul lor prin lume

să fie mai uşor.

 

Privind acum în urmă

la tot ce am lăsat

din gândurile mele,

din sufletu-nsorit,

prieteni dragi, aş spune

că pot fi împăcat,

că pomul vieţii mele

din nou a înflorit.

————————————

Corneliu NEAGU

21 aprilie 2019

One thought on “Corneliu NEAGU: Pomul vieții

Lasă un răspuns