Corneliu NEAGU: La patru ore fix

LA PATRU ORE FIX

 

Perete scund din fals opal

la nișa strâmtă de sub scară

ascunde măști de carnaval

uitate-acolo de-astă vară.

Le-am căutat fără folos

prin debaraua fără ușă,

dar am găsit doar brad stufos

împodobit cu o păpușă.

 

Cu ochii de mărgăritar,

ea m-a privit cu-un fel de milă

și mi-a șoptit cu glas amar

că-mi va prezice o sibilă.

Nu am crezut ce îmi spunea

căci arăta cam demodată –

purta costum de catifea

și pălărie din prelată.

 

Dar pe la patru ore fix,

bătute-n ceasul cu pendulă,

sibila, fără crucifix,

sosi adusă de-o patrulă.

Venind spre mine m-a privit

cu ochi adânci de preoteasă –

am plâns de teamă și-am fugit

lăsând-o singură în casă.

 

Dar a venit în urma mea

și m-a bătut ușor pe spate,

zicând ghidușă c-ar putea

să mă dezlege de păcate.

Însă deodată am văzut

că nu era defel sibilă,

ci doar iubita din trecut

întoarsă parcă mai ostilă.

 

N-am ascultat-o nicidecum,

mi se părea cam mânioasă,

am părăsit-o lângă drum

și m-am întors îndată-acasă.

Dar nu știu cum s-a întâmplat:

când am intrat grăbit pe ușă,

era deja la mine-n pat

purtând veșmântul de păpușă.

———————————————–

Corneliu NEAGU

București

9 martie 2020

4 thoughts on “Corneliu NEAGU: La patru ore fix

  1. O splendoare de poem dulce-amărui
    a unei iubiri neîmplinite din cauză de destin /sau legea liberului albitru.
    Savuros și acid, totodată, el (poemul), ‘băut’ pe-ndelete, obligă receptorul
    să-i descopere rețeta, și dacă se poate să scoată din compoziția ei (rețetei) ‘elementul’ care produce aciditate, și aduce prejudicii unor stomacuri sensibile ale mentalului tuturor organelor.
    Teoretic, lecturând impresionată de poemul Domniei Tale și, privind retrospectiv și remember-ile mele, încep să-nțeleg pe parcursul acestui comentariu că toți /sau aproape toți suntem niște pioni pe tabla de șah a lui Dumnezeu.
    Felicitări ďin inimă și vă foarte mulțumesc, Distinse Poet Corneliu Neagu!

  2. Felicitări dragi cu prețuire și admirație pentru minunatele versuri adresate iubirii, care ne apare în suflet și în gând sub diferite forme,la dvs.in chip de păpușă. Iubirea eternă este însăși viață noastră. Felicitări!

  3. In bradulcel stufos isi facea veacul
    Sarmana papusa cu ochii de margaritar
    Cu haine ponosite conforme
    Cu anii ce i-au biciuit viata
    Dar pe care nu pune nici un pret,
    Cel mai pretios giuvaier al ei este
    Cea mai pretioasa calitate umana
    ,, RESPECTUL DE SINE ,,
    Ce nu poate fi egalat de nici un giuvaier
    Si ea papusa demodata ,
    Nu-si poate imagina o idila
    Cu un sabarit ,fie el si de soi
    Emanat din lumea crailor
    Cu vita nobila la purtator.

  4. Iti multumesc ca-mi ridici stacheta tot mai sus si ma provoci sa ma catar pe piscuri,prin maracinisuri ,prin grohotisuri ,cu genunchii zdreliti dar avand in obiectiv tinta : provocarea la confruntari spirituale fara egal…imi place la nebunie.

Lasă un răspuns